Informație importantă pentru șoferi. Șoselele din România unde sunt camere pentru rovinietă

30 Oct. 2023, 06:39
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
30 Oct. 2023, 06:39 // Actual //  bani.md

Compania Națională de Drumuri are zeci de camere de rovinietă pe întreg teritoriul României, în special pe rețeaua de drumuri naționale și autostrăzi. Aceste camere monitorizează automat șoferii și îi sancționează pe cei care nu au achitat taxa de drum.

În aproape toate județele din țară sunt montate camere de rovinietă, care monitorizează permanent traficul. Acestea filmează numărul de înmatriculare al tuturor vehiculelor și transmite informațiile în baza de date a CNAIR.

Opțiunile de rovinietă pentru autoturisme, încadrate în Categoria A: 7 zile – 3 euro, 30 de zile – 7 euro, 90 de zile – 13 euro, 365 de zile – 28 euro.

Alte categorii de vehicule pentru care rovinieta este obligatorie:
Categoria B: vehicule de transport marfa cu o greutate de până în 3.5 tone
Categoria C: vehicule de transport marfa cu o greutate cuprinsă între 3.5 tone și 7.5 tone
Categoria D: vehicule de transport marfa cu o greutate cuprinsă între 7.5 tone și 12 tone
Categoria E: vehicule de transport marfa cu o greutate de peste 12 tone și maxim 3 axe
Categoria F: vehicule de transport marfa cu o greutate de peste 12 tone și minimum 4 axe
Categoria G: vehicule de transport pasageri cu cel mult 23 de locuri pe scaune
Categoria H: vehicule de transport pasageri cu mai mult de 23 de locuri pe scaune

Cei care încalcă legea și circulă pe un drum național fara rovinietă riscă amenzi între 250 și 4.500 de lei, în funcție de tonajul autovehicului.
Șoselele unde se află camere pentru rovinietă:
Județul Alba: DN1 – Sebeș
Județul Arad: DN7 – Nădlac, DN79 – Arad
Județul Arad: Nădlac II (Autostrada A1)
Județul Argeș: DN65 A – Buzoești
Județul Bacău: DN11 – Sănduleni, DN15 – Gârleni, DN2 – Nicolae Bălcescu (cameră dublă)
Județul Bihor: DN1 – Oșorhei
Județul Bistriță-Năsăud: DN17 – Tiha Bargaului
Județul Botoșani: DN29 – Baisa
Județul Brașov: DN1 – Timisul de Sus, DN1 – Sercaia, DN11 – Lunca Calnicului, DN11– Harman (cameră dublă), DN73 – Râșnov
Județul Brăila: DN21 – Bărăganul, DN22 – Movila Miresii, DN2B – Lacu Sărat
Județul Buzău: DN2 – Mărăcineni (cameră dublă)
Județul Caras-Severin: DN6 – Mehadia, DN58 – Soceni
Județul Călărași: DN3 – Cuza Vodă
Județul Cluj: Autostrada A3 – Gilău (cameră dublă), DN75 – Mihai Viteazu, DN1 – Vălcele (cameră dublă), DN1C – Jucu
Județul Constanta: DN38 – Movilița
Județul Constanta: Negru Vodă
Județul Constanta: Ostrov
Județul Covasna: DN12 – Sfantu Gheorghe
Județul Dâmbovița: Autostrada A1 – Petrești (cameră dublă), DN71 – Ulmi
Județul Dolj: DN6 – Coșoveni, DN55 – Bratovoești, DN56 – Podari, DN65 – Pielești
Județul Dolj: frontiera Bechet
Județul Galați: DN25 – Sendreni, DN26 – Vânători, DN24 – Cosmești
Județul Gorj: DN66 – Drăguțești
Județul Giurgiu: DN5 – Călugăreni (cameră dublă)
Județul Giurgiu: frontiera Giurgiu
Județul Harghita: DN12 – Sândominic, DN13A – District Harghita
Județul Hunedoara: DN66 – Băcia, DN7 – Sacamas
Județul Ialomiță: Autostrada A2 – Fetești (cameră dublă), DN2A – Giurgeni
Județul Iași: DN2 – Motca, DN28 – Lețcani (cameră dublă), DN24 – Popricani
Ads
Județul Ilfov: Autostrada A2 – Glina (cameră dublă), Autostrada A3 – Snagov (cameră dublă)
Județul Maramureș: DN18 – Moisei
Județul Mehedinți: Porțile de Fier I
Județul Mureș: DN15 – Sângeorgiu de Mureș, DN13 – Bălăușeri
Județul Neamț: DN15 – Vaduri, DN15 – Călugăreni
Județul Prahova: DN1 – Bărcănești/ Romanești (cameră dublă), DN72 – Bratasanca, DN1B – Albești (camera dubla), DN1A – Măneciu
Județul Satu Mare: DN19 – Decebal
Județul Salaj: DN 1F – Românași
Județul Suceava: DN2 – Iacobesti, DN17 – Vama
Județul Teleorman: DN6 – Drăgănești Vlașca
Județul Timiș: DN59 – Jebel, DN6 – Sânnicolau Mare, DN69 – Orțișoara
Județul Timiș: frontiera Cenad
Județul Timiș: frontiera Lunga
Județul Tulcea: DN22A – Cataloi
Județul Vaslui: DN24 – Crasna, DN24B – Risesti
Județul Vălcea: DN64 – Ionești, DN67 – Budești, DN7 – Călimănești/Seaca
Județul Vrancea: DN23 – Vulturu
Județul Bihor: Săcuieni
Județul Arad: Turnu
Județul Timiș: frontiera Vălcani
Județul Caraș-Severin: Naidăş
Județul Dolj: Calafat

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

22 Iul. 2026, 17:56
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
22 Iul. 2026, 17:56 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.