Informație importantă pentru șoferi. Șoselele din România unde sunt camere pentru rovinietă

Compania Națională de Drumuri are zeci de camere de rovinietă pe întreg teritoriul României, în special pe rețeaua de drumuri naționale și autostrăzi. Aceste camere monitorizează automat șoferii și îi sancționează pe cei care nu au achitat taxa de drum.

În aproape toate județele din țară sunt montate camere de rovinietă, care monitorizează permanent traficul. Acestea filmează numărul de înmatriculare al tuturor vehiculelor și transmite informațiile în baza de date a CNAIR.

Opțiunile de rovinietă pentru autoturisme, încadrate în Categoria A: 7 zile – 3 euro, 30 de zile – 7 euro, 90 de zile – 13 euro, 365 de zile – 28 euro.

Alte categorii de vehicule pentru care rovinieta este obligatorie:
Categoria B: vehicule de transport marfa cu o greutate de până în 3.5 tone
Categoria C: vehicule de transport marfa cu o greutate cuprinsă între 3.5 tone și 7.5 tone
Categoria D: vehicule de transport marfa cu o greutate cuprinsă între 7.5 tone și 12 tone
Categoria E: vehicule de transport marfa cu o greutate de peste 12 tone și maxim 3 axe
Categoria F: vehicule de transport marfa cu o greutate de peste 12 tone și minimum 4 axe
Categoria G: vehicule de transport pasageri cu cel mult 23 de locuri pe scaune
Categoria H: vehicule de transport pasageri cu mai mult de 23 de locuri pe scaune

Cei care încalcă legea și circulă pe un drum național fara rovinietă riscă amenzi între 250 și 4.500 de lei, în funcție de tonajul autovehicului.
Șoselele unde se află camere pentru rovinietă:
Județul Alba: DN1 – Sebeș
Județul Arad: DN7 – Nădlac, DN79 – Arad
Județul Arad: Nădlac II (Autostrada A1)
Județul Argeș: DN65 A – Buzoești
Județul Bacău: DN11 – Sănduleni, DN15 – Gârleni, DN2 – Nicolae Bălcescu (cameră dublă)
Județul Bihor: DN1 – Oșorhei
Județul Bistriță-Năsăud: DN17 – Tiha Bargaului
Județul Botoșani: DN29 – Baisa
Județul Brașov: DN1 – Timisul de Sus, DN1 – Sercaia, DN11 – Lunca Calnicului, DN11– Harman (cameră dublă), DN73 – Râșnov
Județul Brăila: DN21 – Bărăganul, DN22 – Movila Miresii, DN2B – Lacu Sărat
Județul Buzău: DN2 – Mărăcineni (cameră dublă)
Județul Caras-Severin: DN6 – Mehadia, DN58 – Soceni
Județul Călărași: DN3 – Cuza Vodă
Județul Cluj: Autostrada A3 – Gilău (cameră dublă), DN75 – Mihai Viteazu, DN1 – Vălcele (cameră dublă), DN1C – Jucu
Județul Constanta: DN38 – Movilița
Județul Constanta: Negru Vodă
Județul Constanta: Ostrov
Județul Covasna: DN12 – Sfantu Gheorghe
Județul Dâmbovița: Autostrada A1 – Petrești (cameră dublă), DN71 – Ulmi
Județul Dolj: DN6 – Coșoveni, DN55 – Bratovoești, DN56 – Podari, DN65 – Pielești
Județul Dolj: frontiera Bechet
Județul Galați: DN25 – Sendreni, DN26 – Vânători, DN24 – Cosmești
Județul Gorj: DN66 – Drăguțești
Județul Giurgiu: DN5 – Călugăreni (cameră dublă)
Județul Giurgiu: frontiera Giurgiu
Județul Harghita: DN12 – Sândominic, DN13A – District Harghita
Județul Hunedoara: DN66 – Băcia, DN7 – Sacamas
Județul Ialomiță: Autostrada A2 – Fetești (cameră dublă), DN2A – Giurgeni
Județul Iași: DN2 – Motca, DN28 – Lețcani (cameră dublă), DN24 – Popricani
Ads
Județul Ilfov: Autostrada A2 – Glina (cameră dublă), Autostrada A3 – Snagov (cameră dublă)
Județul Maramureș: DN18 – Moisei
Județul Mehedinți: Porțile de Fier I
Județul Mureș: DN15 – Sângeorgiu de Mureș, DN13 – Bălăușeri
Județul Neamț: DN15 – Vaduri, DN15 – Călugăreni
Județul Prahova: DN1 – Bărcănești/ Romanești (cameră dublă), DN72 – Bratasanca, DN1B – Albești (camera dubla), DN1A – Măneciu
Județul Satu Mare: DN19 – Decebal
Județul Salaj: DN 1F – Românași
Județul Suceava: DN2 – Iacobesti, DN17 – Vama
Județul Teleorman: DN6 – Drăgănești Vlașca
Județul Timiș: DN59 – Jebel, DN6 – Sânnicolau Mare, DN69 – Orțișoara
Județul Timiș: frontiera Cenad
Județul Timiș: frontiera Lunga
Județul Tulcea: DN22A – Cataloi
Județul Vaslui: DN24 – Crasna, DN24B – Risesti
Județul Vălcea: DN64 – Ionești, DN67 – Budești, DN7 – Călimănești/Seaca
Județul Vrancea: DN23 – Vulturu
Județul Bihor: Săcuieni
Județul Arad: Turnu
Județul Timiș: frontiera Vălcani
Județul Caraș-Severin: Naidăş
Județul Dolj: Calafat

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rovinieta #drum #soferi #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.