Moscova va confisca bunurile statelor UE „neprietenoase“, dacă Bruxellesul „fură” fondurile ruseşti îngheţate

30 Oct. 2023, 06:42
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
30 Oct. 2023, 06:42 // Actual //  bani.md

Rusia va confisca bunurile care aparţin statelor UE pe care le consideră neprietenoase dacă Uniunea Europeană „fură” fondurile ruseşti îngheţate în încercarea de a finanţa Ucraina, a declarat duminică, 29 octombrie, un aliat important al preşedintelui Vladimir Putin, citat de Reuters.

Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene, a declarat vineri că Executivul Uniunii Europene lucrează la o propunere de a retrage o parte din profiturile derivate din bunurile îngheţate ale statului rus pentru a ajuta Ucraina şi reconstrucţia sa postbelică.
Viaceslav Volodin, preşedintele Dumei de Stat, camera inferioară a Parlamentului rus, a declarat că Moscova se va răzbuna într-un mod care va fi mai costisitor pentru Uniune, dacă UE acţionează împotriva bunurilor ruseşti, dintre care numeroase se află în Belgia.

„Un număr de politicieni europeni, conduşi de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au început din nou să discute despre a fura fondurile noastre îngheţate pentru a continua militarizarea Kievului”, a afirmat Volodin, un apropiat al lui Putin, într-o declaraţie pe Telegram. „O astfel de decizie ar cere un răspuns simetric din partea Federaţiei Ruse. În acel caz, mult mai multe bunuri aparţinând ţărilor neprietenoase decât fondurile noastre îngheţate din Europa vor fi confiscate”, a afirmat el.

Von der Leyen a afirmat vineri că valoarea fondurilor ruseşti îngheţate este de 211 miliarde de euro şi a reamintit că UE a decis că Rusia trebuie să plătească pentru reconstrucţia Ucrainei. Volodin a afirmat că politicienii UE analizează măsura „în încercarea de a-şi păstra funcţiile şi din cauza situaţiei financiare precare în care şi-au adus ţările”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

11 Sept. 2026, 17:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
11 Sept. 2026, 17:54 // Actual //  Grîu Tatiana

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.