Firmele fug de lei, se refugiază în valută: semn că vine ceva?

În luna martie 2025, volumul total al depozitelor noi atrase la termen de către băncile din Republica Moldova a constituit 4,06 miliarde de lei, în scădere cu 11,4% față de luna februarie, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei. Scăderi au fost înregistrate atât în moneda națională, cât și în valută.

Depozitele în lei, care reprezintă 73,6% din total, s-au diminuat cu 14,5% față de luna precedentă, însumând 2,98 miliarde lei. Depozitele atrase în valută au totalizat 1,07 miliarde lei, în scădere cu 1,7% comparativ cu februarie.

Dobânzile au înregistrat o evoluție mixtă. Rata medie la depozitele în lei a crescut cu 0,47 puncte procentuale, ajungând la 4,57%, în timp ce rata medie la cele în valută a scăzut la 1,27%.

În martie, populația a constituit depozite în valoare de 3,07 miliarde lei, cu 11,2% mai puțin decât în luna anterioară. Cele mai solicitate au fost depozitele cu termen între 2 și 5 ani (39,7%) și cele între 6 și 12 luni (27,8%). Comparativ cu martie 2024, economiile populației în lei au crescut cu 63,6%, iar cele în valută – cu 13,6%.

Rata medie la depozitele în lei atrase de la populație s-a majorat la 4,70%, în creștere cu 0,26 p.p., în timp ce pentru cele în valută dobânda a scăzut ușor, la 1,18%.

Pentru persoanele juridice, martie a adus o scădere semnificativă a depozitelor în lei, cu 22,7%, până la 719,4 milioane lei. În schimb, depozitele în valută s-au majorat puternic, cu 48,1%, atingând 268,8 milioane lei. Comparativ cu martie 2024, depozitele în lei ale companiilor au crescut cu 59,8%, iar cele în valută s-au triplat.

Dobânzile au urmat o traiectorie mixtă: rata medie la depozitele în lei ale companiilor a crescut cu 0,95 p.p., ajungând la 4,15%, în timp ce pentru depozitele în valută s-a înregistrat o scădere de 0,54 p.p., până la 1,54%.

#depozite #companii #economii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.