Firmele fug de lei, se refugiază în valută: semn că vine ceva?

În luna martie 2025, volumul total al depozitelor noi atrase la termen de către băncile din Republica Moldova a constituit 4,06 miliarde de lei, în scădere cu 11,4% față de luna februarie, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei. Scăderi au fost înregistrate atât în moneda națională, cât și în valută.

Depozitele în lei, care reprezintă 73,6% din total, s-au diminuat cu 14,5% față de luna precedentă, însumând 2,98 miliarde lei. Depozitele atrase în valută au totalizat 1,07 miliarde lei, în scădere cu 1,7% comparativ cu februarie.

Dobânzile au înregistrat o evoluție mixtă. Rata medie la depozitele în lei a crescut cu 0,47 puncte procentuale, ajungând la 4,57%, în timp ce rata medie la cele în valută a scăzut la 1,27%.

În martie, populația a constituit depozite în valoare de 3,07 miliarde lei, cu 11,2% mai puțin decât în luna anterioară. Cele mai solicitate au fost depozitele cu termen între 2 și 5 ani (39,7%) și cele între 6 și 12 luni (27,8%). Comparativ cu martie 2024, economiile populației în lei au crescut cu 63,6%, iar cele în valută – cu 13,6%.

Rata medie la depozitele în lei atrase de la populație s-a majorat la 4,70%, în creștere cu 0,26 p.p., în timp ce pentru cele în valută dobânda a scăzut ușor, la 1,18%.

Pentru persoanele juridice, martie a adus o scădere semnificativă a depozitelor în lei, cu 22,7%, până la 719,4 milioane lei. În schimb, depozitele în valută s-au majorat puternic, cu 48,1%, atingând 268,8 milioane lei. Comparativ cu martie 2024, depozitele în lei ale companiilor au crescut cu 59,8%, iar cele în valută s-au triplat.

Dobânzile au urmat o traiectorie mixtă: rata medie la depozitele în lei ale companiilor a crescut cu 0,95 p.p., ajungând la 4,15%, în timp ce pentru depozitele în valută s-a înregistrat o scădere de 0,54 p.p., până la 1,54%.

#depozite #companii #economii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Alexandru Munteanu a declarat că decizia Franța de a interzice anumite produse alimentare care conțin reziduuri de pesticide neaprobate în Uniunea Europeană nu este de natură să afecteze direct Republica Moldova.

Întrebat despre impactul măsurii, șeful Guvernului a precizat că subiectul a fost discutat inclusiv la nivel guvernamental, în cadrul întrevederilor de la Davos. Potrivit acestuia, autoritățile franceze au transmis că restricțiile vizează toate statele terțe, nu doar Republica Moldova, și reprezintă un răspuns la depistarea unor ingrediente toxice în anumite produse agroalimentare importate.

„Cunoscând produsele noastre, de calitate bună, nu credem că vom fi afectați de aceste măsuri. Continuăm dialogul cu partenerii francezi, dar este și un mesaj către producătorii autohtoni să fie foarte atenți”, a spus premierul. Alexandru Munteanu a subliniat că marii producători sunt, de regulă, prudenți, însă a recomandat verificări suplimentare, inclusiv cu sprijinul Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, pentru a exista certitudinea că produsele nu conțin nici măcar doze admise de pesticide.

Începând cu 8 februarie 2026, Franța va suspenda importul și comercializarea unor produse alimentare provenite din afara Uniunii Europene dacă sunt detectate reziduuri de substanțe active neaprobate în UE. Măsura se aplică atât produselor proaspete, cât și celor procesate și vizează, printre altele, mere, pere, caise, cireșe, piersici, prune, struguri de masă și pentru vin, legume, cereale, miere și alte produse apicole.