Firmele se plâng pe Fisc: 74% spun că platforma digitală dă periodic erori, iar 57% că „pică” la termenul-limită

21 Mai 2026, 16:11
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
21 Mai 2026, 16:11 // Actual //  Grîu Tatiana

Companiile din Moldova continuă să se lovească de erori tehnice, blocaje pe platformele fiscale și răspunsuri neclare din partea angajaților Serviciului Fiscal de Stat, chiar dacă majoritatea firmelor declară, per ansamblu, că sunt mulțumite de serviciile instituției. Asta arată un nou sondaj privind nivelul de încredere al contribuabililor în activitatea SFS.

Cea mai mare problemă semnalată de business ține de serviciile electronice. 74% dintre companii spun că platforma fiscală afișează erori tehnice sau nu funcționează cel puțin uneori, 62% afirmă că declarațiile se încarcă foarte greu, iar 57% susțin că acestea nu se încarcă deloc în ziua-limită de depunere.

Dificultățile sunt resimțite mai ales la e-Factura, unde 54% dintre utilizatori spun că au întâmpinat probleme. Alte 36% dintre companii reclamă dificultăți și la depunerea declarațiilor electronice.

Întrebate ce anume nu funcționează, firmele au indicat în primul rând faptul că site-ul nu merge sau intră în mentenanță – problemă menționată de 36% dintre respondenți. Alte 31% s-au plâns de dificultăți la semnarea documentelor, 14% de viteza redusă a sistemului, iar câte 10% au vorbit despre blocarea paginilor și probleme legate de e-Factura.

Probleme există și în comunicarea cu instituția. 39% dintre companiile nemulțumite de interacțiunea cu angajații SFS spun că nu au primit informații sau răspunsuri clare. Alte 27% afirmă că solicitările lor nu au fost rezolvate, iar responsabilitatea a fost transferată către alte persoane sau instituții.

Totodată, 18% dintre respondenții nemulțumiți consideră că unii angajați sunt incompetenți, iar 13% spun că răspunsurile la solicitări vin greu sau nu vin deloc.

Accesul la informație rămâne o altă provocare pentru mediul de afaceri. Doar 62% dintre companii spun că găsesc fără dificultăți informațiile fiscale de care au nevoie. În plus, 44% dintre respondenți consideră că există încă servicii care ar trebui transferate online.

Companiile cer și îmbunătățirea site-ului SFS. Cea mai frecventă solicitare vizează o structură mai simplă și un sistem de căutare mai accesibil, problemă menționată de 9% dintre respondenți. Alte critici țin de întreruperile platformei, informațiile insuficiente și viteza mică de funcționare.

Sondajul scoate la iveală și percepții sensibile privind integritatea instituției. 10% dintre companii spun că ar apela la persoane cunoscute pentru a-și rezolva problemele la Fisc, iar 6% afirmă că au existat aluzii la mită sau plăți informale din partea unor angajați ai SFS.

Totuși, raportul arată și evoluții pozitive. 94% dintre companii spun că angajații SFS sunt amabili și dornici să ajute, iar 87% îi consideră competenți. De asemenea, 90% dintre respondenți afirmă că site-ul SFS îi mulțumește, procent în creștere semnificativă față de 2018, când nivelul de satisfacție era de 77%. În plus, 86% dintre companii declară că, per ansamblu, sunt mulțumite de serviciile oferite de Serviciul Fiscal de Stat.

Sondajul a fost realizat de Magenta Consulting în perioada 5 ianuarie – 2 februarie 2026, pe un eșantion de 359 de companii, dintre care 308 selectate la nivel național și 51 din categoria marilor contribuabili. Marja de eroare este de ±5,5%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

09 Oct. 2026, 13:29
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
09 Oct. 2026, 13:29 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Sistemul financiar al Republicii Moldova este dominat aproape în totalitate de bănci, în timp ce companiile de asigurări dețin o cotă infimă din activele cumulate ale celor două sectoare. Din fiecare 100 de lei aflați în bilanțurile băncilor și asigurătorilor, doar 3 lei revin companiilor de asigurări, arată o analiză a economistului Vladimir Dolghi.

Potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei, la sfârșitul anului 2025, activele băncilor au ajuns la 189,9 miliarde de lei, în timp ce asigurătorii administrau active de numai 5,9 miliarde de lei. Astfel, ponderea sectorului asigurărilor reprezenta doar 3% din total, nivel care a rămas practic neschimbat în ultimii șase ani.

Economistul constată că, în 2019, asigurătorii dețineau 3,3% din activele cumulate, iar din 2020 până în prezent ponderea acestora a oscilat între 3% și 3,1%. La mijlocul anului 2026, indicatorul se situa tot la 3%.

În același timp, sectorul bancar s-a extins într-un ritm superior creșterii economiei. Activele băncilor au urcat de la echivalentul a 44% din Produsul Intern Brut în 2019 la 53,7% în 2025. În cazul companiilor de asigurări, creșterea a fost mult mai modestă, de la 1,5% la doar 1,7% din PIB.

Diferența devine și mai evidentă în comparație cu Uniunea Europeană. Potrivit calculelor realizate de Vladimir Dolghi pe baza datelor Eurostat, asigurătorii reprezintă aproximativ 17% din activele financiare cumulate ale băncilor și companiilor de asigurări din UE. În România, ponderea este de 5%, iar în Bulgaria de 5,6%.

Republica Moldova, cu numai 3%, se situează la nivelul celor mai mici ponderi înregistrate în Uniunea Europeană, fiind comparabilă cu Lituania, unde indicatorul este de 2,8%, și Estonia, cu 3,5%.

Autorul precizează că există o diferență metodologică între indicatorii comparați. În cazul Republicii Moldova sunt utilizate activele totale, iar în cazul statelor europene, activele financiare. Totuși, eliminarea activelor nefinanciare ale băncilor moldovenești ar majora ponderea asigurătorilor doar de la 3% la 3,1%, fără să schimbe semnificativ concluzia.

Vladimir Dolghi subliniază că și sistemul financiar european se bazează în mare măsură pe bănci. Potrivit Comisiei Europene, aproximativ 10.000 de miliarde de euro din economiile populației UE sunt păstrate în depozite bancare.

Cu toate acestea, Bruxellesul încearcă să consolideze rolul companiilor de asigurări ca investitori pe termen lung. Strategia europeană privind Uniunea economiilor și a investițiilor, prezentată în martie 2025, precum și revizuirea Directivei Solvabilitate II urmăresc stimularea investițiilor pe termen lung realizate de asigurători.

În opinia economistului, apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană ar trebui să însemne și o schimbare a rolului companiilor de asigurări în economie. Acestea ar urma să devină nu doar instituții care acoperă riscurile populației și ale întreprinderilor, ci și investitori capabili să mobilizeze economiile și să contribuie la finanțarea economiei pe termen lung.