Latifundiarul de la Metalferos! 80 de terenuri, un depozit de 1,5 milioane și patru firme

07 Iul. 2026, 16:14
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  Ursu Victor
07 Iul. 2026, 16:14 // Oameni şi Idei //  Ursu Victor

Directorul general al SA „Metalferos”, Petru Bondari, care și-a anunțat demisia în data de 4 iulie, a declarat pentru anul 2025 o avere, care include 80 de terenuri, un depozit bancar de 1,5 milioane de lei, mai multe imobile și participații în patru companii private, potrivit declarației de avere și interese personale.

Conform documentului, Bondari a obținut anul trecut venituri totale de aproximativ 754 mii de lei. Cea mai mare parte provine din salariul de 443,3 mii de lei încasat de la SA „Metalferos”, unde a ocupat funcția de director general din noiembrie 2024. La acestea se adaugă 73,3 mii de lei din dobânzi bancare și 237,7 mii de lei din chirii și arendă.

Unul dintre cele mai valoroase active declarate este un depozit bancar de 1,5 milioane de lei, deschis la MAIB, care i-a adus în 2025 venituri din dobânzi de peste 72 mii de lei.

La capitolul bunuri imobile, șeful Metalferos declară 80 de terenuri, majoritatea cu destinație agricolă, dar și terenuri intravilane și extravilane, dobândite în perioada 2010–2023. Printre acestea se regăsesc terenuri cu suprafețe de aproape 5 hectare, peste 1,3 hectare, precum și alte loturi agricole și extravilane de dimensiuni mai mici.

Pe lângă terenuri, Petru Bondari mai deține un apartament de 99,8 metri pătrați, cumpărat în 2019, o casă de locuit, două garaje și alte bunuri imobile.

Declarația de avere arată că fostul director al întreprinderii de stat este și asociat în patru companii private: ACTIVIS TRAINING SRL, ACTIVIS TEAM BUILDING SRL, Recycle Art Group SRL și AGROBOND-GRUP SRL, valoarea participațiilor declarate ridicându-se la câteva milioane de lei.

 

21 Aug. 2026, 20:28
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
21 Aug. 2026, 20:28 // Actual //  Ursu Victor

Guvernul intenționează să introducă din nou regimul de licențiere a importurilor de cereale, măsura urmând să fie discutată la ședința Executivului de săptămâna viitoare. Anunțul a fost făcut de premierul Vasile Tofan, care susține că intervenția este menită să protejeze producătorii și exportatorii moldoveni de presiunile asupra prețurilor, dar avertizează că decizia implică și riscuri pentru alte sectoare ale economiei.

„La următoarea ședință a Guvernului, vom recomanda introducerea regimului de licențiere pentru importurile de cereale”, a anunțat Tofan.

Premierul afirmă că, în mod normal, statul ar trebui să intervină cât mai puțin pe piață, însă situația actuală impune găsirea unui echilibru între interesele agricultorilor și cele ale industriilor care folosesc cerealele drept materie primă.

Potrivit lui, limitarea importurilor prin licențiere ar putea proteja fermierii moldoveni, dar în același timp poate scumpi materia primă pentru morărit, panificație, zootehnie și industria uleiurilor.

Tofan avertizează că, dacă aceste sectoare își pierd competitivitatea, Republica Moldova riscă să importe mai multe produse cu valoare adăugată mai mare, precum făină, carne, lapte și ulei, în loc să le producă pe piața internă.

„Cele mai dificile sunt [deciziile] de tip 50/50, când trebuie să cântărești interese legitime, dar diferite, și să alegi soluția care implică cele mai mici riscuri pentru economie în ansamblu. Aceasta este una dintre ele”, a explicat premierul.

Șeful Guvernului susține însă că există și semnale favorabile pentru agricultori. Primele date privind recolta din acest an ar indica rezultate bune, iar în cazul rapiței au fost înregistrate randamente ridicate în mai multe regiuni și prețuri peste nivelul de anul trecut.

Un alt factor favorabil ar putea veni de pe piața europeană. Potrivit premierului, perspectivele pentru unele culturi s-au deteriorat semnificativ în Europa. Recolta de porumb este estimată în prezent la un nivel cu aproape 20% sub media ultimilor cinci ani, iar oferta mai redusă ar putea susține prețurile regionale la cereale.

Tofan spune că aceste perspective nu elimină însă problemele agricultorilor moldoveni, care operează cu marje reduse și sunt expuși atât riscurilor climatice, cât și unei piețe regionale afectate de război și perturbări logistice.

Mecanismul concret de licențiere urmează să fie stabilit la ședința Guvernului de săptămâna viitoare. Potrivit premierului, un regim similar a fost aplicat în perioada 2024–2025 și ar fi avut „efecte benefice” pentru producătorii autohtoni de cereale.

Noua măsură ar urma să aibă caracter temporar și să fie valabilă până la 31 octombrie 2026.

Pe termen lung, Tofan afirmă că autoritățile trebuie să se concentreze pe reducerea costurilor logistice, îmbunătățirea accesului la piețele externe, dezvoltarea capacităților de depozitare și procesare, facilitarea finanțării și creșterea competitivității sectorului agricol.

„Protejarea fermierilor este importantă. La fel de important este să nu slăbim, fără să vrem, celelalte ramuri ale economiei care depind de cereale”, a conchis premierul.