Latifundiarul de la Metalferos! 80 de terenuri, un depozit de 1,5 milioane și patru firme

07 Iul. 2026, 16:14
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  Ursu Victor
07 Iul. 2026, 16:14 // Oameni şi Idei //  Ursu Victor

Directorul general al SA „Metalferos”, Petru Bondari, care și-a anunțat demisia în data de 4 iulie, a declarat pentru anul 2025 o avere, care include 80 de terenuri, un depozit bancar de 1,5 milioane de lei, mai multe imobile și participații în patru companii private, potrivit declarației de avere și interese personale.

Conform documentului, Bondari a obținut anul trecut venituri totale de aproximativ 754 mii de lei. Cea mai mare parte provine din salariul de 443,3 mii de lei încasat de la SA „Metalferos”, unde a ocupat funcția de director general din noiembrie 2024. La acestea se adaugă 73,3 mii de lei din dobânzi bancare și 237,7 mii de lei din chirii și arendă.

Unul dintre cele mai valoroase active declarate este un depozit bancar de 1,5 milioane de lei, deschis la MAIB, care i-a adus în 2025 venituri din dobânzi de peste 72 mii de lei.

La capitolul bunuri imobile, șeful Metalferos declară 80 de terenuri, majoritatea cu destinație agricolă, dar și terenuri intravilane și extravilane, dobândite în perioada 2010–2023. Printre acestea se regăsesc terenuri cu suprafețe de aproape 5 hectare, peste 1,3 hectare, precum și alte loturi agricole și extravilane de dimensiuni mai mici.

Pe lângă terenuri, Petru Bondari mai deține un apartament de 99,8 metri pătrați, cumpărat în 2019, o casă de locuit, două garaje și alte bunuri imobile.

Declarația de avere arată că fostul director al întreprinderii de stat este și asociat în patru companii private: ACTIVIS TRAINING SRL, ACTIVIS TEAM BUILDING SRL, Recycle Art Group SRL și AGROBOND-GRUP SRL, valoarea participațiilor declarate ridicându-se la câteva milioane de lei.

 

19 Nov. 2026, 17:11
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
19 Nov. 2026, 17:11 // Actual //  Grîu Tatiana

Operatorii de telecomunicații din Republica Moldova nu vor putea cumpăra sau instala echipamente de la producători necertificați în componentele critice ale rețelelor publice 5G. Un proiect de lege elaborat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării propune ca restricțiile să se aplice din 31 decembrie 2028. Echipamentele deja instalate ar urma să fie retrase treptat, în termene de la trei până la șapte ani.

Termenul de trei ani ar viza componentele critice ale rețelei, inclusiv sistemele de care depind funcționarea rețelei centrale, autentificarea abonaților și continuitatea comunicațiilor de urgență. Pentru echipamentele din rețeaua de acces radio, prin care telefoanele și alte dispozitive se conectează la rețeaua mobilă, operatorii ar avea la dispoziție șapte ani. Ambele termene s-ar calcula de la intrarea în vigoare a restricțiilor.

Pe durata tranziției, operatorii nu vor putea extinde acoperirea sau capacitatea rețelei 5G cu echipamente radio de la producători necertificați. Proiectul permite, în schimb, lucrările strict necesare pentru menținerea serviciilor, cum ar fi înlocuirea pieselor defecte și actualizările care corectează erori sau remediază vulnerabilități de securitate. Operatorii vor trebui să întocmească până la 31 martie 2028 un inventar al echipamentelor vizate și să raporteze anual progresele înregistrate în înlocuirea lor.

Certificarea va reveni Comisiei naționale de control al comerțului cu mărfuri strategice, care va analiza dosarele producătorilor și avizul Agenției pentru Securitate Cibernetică. Termenul de bază pentru emiterea unei decizii ar fi de 90 de zile, cu posibilitatea unei singure prelungiri de cel mult 60 de zile în cazurile complexe. Lista producătorilor certificați va fi publică, iar certificarea va rămâne valabilă până la o eventuală revocare.

Proiectul introduce și obligații privind funcționarea rețelei. Centrele prin care operatorii monitorizează rețelele 5G, detectează incidentele și intervin vor trebui să funcționeze în Republica Moldova sau în Uniunea Europeană. Accesul de la distanță la sistemele de administrare va fi controlat și monitorizat, iar operatorii vor fi obligați să testeze planurile pentru menținerea și restabilirea serviciilor în caz de criză.

Dacă unii producători nu vor obține certificarea, operatorii de telecomunicații vor trebui să înlocuiască echipamentele 5G vizate. Potrivit notei informative, costul total al înlocuirii, cumulat pentru toți operatorii, este estimat la 43–58 de milioane de euro.

Pentru nerespectarea termenelor de retragere a echipamentelor, amenda va ajunge la 2% din cifra de afaceri anuală, cu un plafon de 20 de milioane de lei. Pentru abateri precum depunerea cu întârziere a planului de tranziție, proiectul prevede amenzi de până la 1% din cifra de afaceri, în limita a 10 milioane de lei. În cazurile fără risc iminent pentru securitatea națională, autoritatea competentă ar acorda cu prioritate un termen de 30 până la 180 de zile pentru remedierea încălcării.