Flenchea dă cărțile pe față: Restituirea taxelor din bugetul Găgăuziei, răzbunarea Chișinăului pe autonomie

Recenta lege aprobată de Parlament cu privire la restituirea taxelor din bugetul autonomiei Găgăuzia este răzbunarea Chișinăului pe Găgăuzia urmare a alegerii bașcanului autonomiei care este din partea Șor, potrivit opiniei exprimate în cadrul emisiunii „In Profunzime,” de Alexandru Flenchea, fostul vicepremier pentru Reintegrare, și Vlad Kulminski, director executiv al IPIS.

adus în discuție preocupările lor cu privire la proiectul de lege. Unul dintre punctele principale de discuție a fost că acest proiect ar putea fi perceput ca o măsură de răzbunare din partea Chișinăului în urma alegerii bașcanului.

Alexandru Flenchea a subliniat că, indiferent de meritele reale ale proiectului, percepția negativă că acesta ar fi o măsură de răzbunare poate anihila orice justificare, indiferent de cât de bună sau pertinentă ar fi aceasta. Acest aspect ridică întrebări importante cu privire la motivul real al introducerii acestui proiect și la consecințele sale potențiale asupra relațiilor dintre Chișinău și Autonomia Găgăuză.

Vlad Kulminski a accentuat necesitatea de a implica autoritățile din Autonomia Găgăuză în procesul de luare a deciziilor și de a elabora această măsură în colaborare cu acestea. El a subliniat că trebuie să existe o abordare bine gândită, susținută de argumente economice și juridice solide pentru a asigura că proiectul de lege are o bază solidă și nu este perceput ca o măsură unilaterală sau discriminatorie.

În data de 31 iulie, deputații au votat în prima lectură ca autoritățile din Găgăuzia vor trebui să ramburseze TVA agenților economi din bugetul propriu, potrivit proiectului de lege votat de deputați în prima lectură.

Deputata PAS, Valentina Manic declara că raportul dintre bugetul Găgăuziei se stabilește în conformitate cu legislația Republicii Moldova și este vorba de o echitate fiscală mai bună în societate. „De exemplu, în anul 2019 – 2023 au fost alocați 3,35 miliarde de lei pentru educație, transport și diverse proiecte sociale. În zece ani 1 miliard euro de la UE pentru grădinițe sau proiecte energetice. Noi vom continua să susținem în mod egal din toate regiunile țării inclusiv din Găgăuzia”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#TVA #taxe #Gagauzia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Marea Britanie și aliații europeni analizează opțiuni pentru acțiuni comune împotriva așa-numitei „flote din umbră” care transportă petrol rusesc, inclusiv scenarii de interceptare și capturare a unor petroliere, potrivit unor informații publicate de Bloomberg.

Subiectul a fost discutat în marja Conferinței de Securitate de la München, deschisă pe 13 februarie, în cadrul unei reuniuni a miniștrilor apărării din Forța Expediționară Comună (Joint Expeditionary Force – JEF), coaliție nord-europeană condusă de Regatul Unit și activă în Marea Baltică și Atlanticul de Nord.

Potrivit surselor citate, șeful forțelor armate britanice, Richard Knighton, a prezentat mai multe opțiuni de acțiune privind navele asociate „flotei din umbră” a Rusiei, inclusiv operațiuni comune de capturare. O astfel de abordare ar putea extinde precedentele create de Statele Unite, care au interceptat anterior petroliere ce operau pe rute legate de Venezuela.

Un oficial familiarizat cu discuțiile a declarat că, în eventualitatea unei operațiuni conduse de Londra, Europa ar urma probabil să își coordoneze acțiunile cu SUA. Potrivit aceleiași surse, interceptările deja realizate au provocat îngrijorare la Moscova, iar reprezentanți ai Kremlinului ar fi cerut în mod privat Washingtonului să oprească astfel de acțiuni. Conform datelor citate, forțele americane au capturat deja cel puțin nouă petroliere asociate Rusiei.

Ministrul apărării al Estoniei, Hanno Pevkur, a declarat că reuniunea JEF s-a desfășurat într-o „atmosferă de înțelegere”, iar participanții au fost de acord că este nevoie de o abordare mai proactivă. „Statele care oferă pavilion navelor din flota din umbră trebuie să știe că alte țări pot lua anumite măsuri”, a spus oficialul estonian.

Totuși, ministrul de externe al Estoniei, Margus Tsahkna, a menționat că unele state membre rămân prudente din cauza temerilor privind o posibilă escaladare.

În ianuarie 2026, 14 țări europene au avertizat că intenționează să limiteze activitatea petrolierelor din „flota din umbră” în Marea Baltică și Marea Nordului. Potrivit unei declarații comune publicate de Ministerul Transporturilor din Regatul Unit, navele trebuie să opereze sub pavilion valid și să dețină documente care să confirme siguranța exploatării și asigurarea. În caz contrar, forțele militare ale statelor semnatare ar putea intercepta navele suspecte pentru inspecții.