Flota „de umbră” a Rusiei, sub lupa balticilor! controale stricte pe rutele petroliere din nord

17 Dec. 2024, 10:20
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Dec. 2024, 10:20 // Actual //  Ursu Victor

Douăsprezece țări europene, inclusiv Danemarca, Estonia, Norvegia și Suedia, intenționează să controleze polițele de asigurare ale tancurilor petroliere rusești care traversează Marea Baltică. Decizia, discutată de mult timp, ar putea fi anunțată oficial în curând, după ce două tancuri petroliere vechi de 40 de ani s-au scufundat în strâmtoarea Kerci, riscând să declanșeze una dintre cele mai mari catastrofe ecologice din Marea Neagră.

Conform agenției Bloomberg, inițiativa vizează tancurile petroliere aparținând așa-numitei „flote de umbră” a Rusiei, utilizată pentru a exporta petrol ocolind plafonul de preț impus de statele occidentale. Aceste nave sunt suspectate că fie nu dețin asigurări adecvate pentru riscuri precum scurgerile de combustibil, fie sunt asigurate insuficient.

Prim-ministrul Estoniei, Kristen Michal, a declarat că activitatea acestei flote prezintă un risc major, iar o catastrofă ecologică este „doar o chestiune de timp”. Reprezentanții Joint Expeditionary Force, o alianță formată din Marea Britanie, Țările de Jos și țările nordice și baltice, vor discuta săptămâna aceasta despre măsuri împotriva flotei rusești.

Danemarca va juca un rol central în aceste verificări, deoarece strâmtorile sale înguste și sinuoase sunt o rută crucială pentru exportul petrolului rusesc, care în acest an a generat venituri de aproximativ 33 de miliarde de dolari. Aceste exporturi reprezintă circa 42% din valoarea totală a exportului maritim de petrol al Rusiei, conform datelor Bloomberg.

Deși legislația internațională privind libertatea navigației limitează posibilitatea țărilor de a solicita informații despre asigurările tancurilor petroliere, autoritățile pot colecta date pentru a asigura transparența. În cazul refuzului de a coopera, navele vor fi monitorizate, iar în viitor ar putea fi introduse măsuri mai stricte bazate pe aceste informații.

Tancurile petroliere rusești au încetat aproape complet să colaboreze cu companiile de asigurări occidentale, care anterior dominau peste 90% din piață. În schimb, o parte dintre ele sunt asigurate de companii rusești. Totuși, potrivit unor rapoarte recente, polițele emise de „Ingosstrah” includ clauze care permit refuzul despăgubirilor în caz de accidente.

În același timp, unele nave din flota „de umbră” ar putea să nu fie deloc asigurate, sporind riscul unor dezastre ecologice.

Recent, două tancuri petroliere ale companiei „Volgoneft” s-au scufundat în strâmtoarea Kerci din cauza unei furtuni. Acestea transportau 9.200 de tone de păcură, iar ecologiștii de la Greenpeace estimează că aproximativ 4.300 de tone ar fi ajuns în mare. Incidentul riscă să devină una dintre cele mai grave catastrofe ecologice din Marea Neagră, cu consecințe devastatoare pentru fauna și flora marină.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
10 Nov. 2026, 13:40 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.