FMI a ajuns la un acord la nivel de experți cu Republica Moldova. Ar putea fi semnat în septembrie

Fondul Monetar Internațional a ajuns la un acord la nivel de experți cu autoritățile Republicii Moldova cu privire la finalizarea primei evaluări a programului susținut prin Mecanismul extins de creditare și Mecanismul de finanțare extinsă. Acest acord se preconizează a fi aprobat de către Consiliul de directori executivi al FMI în luna septembrie. După ședința Consiliului, Republica Moldova va putea accesa 20,65 milioane de Drepturi Speciale de Tragere (circa 27 de milioane dolari SUA). Astfel, suma totală a debursărilor efectuate în cadrul programului se va ridica la 245 de milioane de dolari SUA, transmite IPN.

În perioada 20 iulie și 8 august, misiunea FMI condusă de Ruben Atoyan a purtat discuții cu autoritățile Republicii Moldova în contextul primei evaluări a programului susținut prin cele două mecanisme.

Ruben Atoyan a menționat că programul se implementează cu succes, în pofida șocurilor grave și intercorelate. Autoritățile au respectat toate criteriile de performanță, iar reformele în domeniul luptei cu corupția, promovării supremației legii, guvernanței bugetare și supravegherii sectorului financiar avansează rapid. Autoritățile au numit în funcție procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție (acțiune importantă în contextul programului) în luna iunie, cu mult mai devreme decât s-a anticipat. Determinarea autorităților de a avansa pe calea implementării reformelor atât de necesare nu a fost știrbită de șocurile succesive, autoritățile reafirmându-și angajamentele asumate în cadrul programului, precum și fermitatea în implementarea lui.

„Totuși, războiul din Ucraina continuă să afecteze semnificativ economia Republicii Moldova. Pentru anul 2022 se prognozează o stagnare a PIB-ului real. Impactul negativ al înrăutățirii perspectivelor economice globale, ruperii lanțurilor de aprovizionare și creșterii costurilor de producție este aprofundat de impactul secetei asupra producției agricole. Creșterea inflației s-a accelerat rapid din cauza creșterii prețurilor la resursele energetice și produsele alimentare, iar cursul de schimb s-a depreciat din cauza condițiilor extrem de complicate de pe piață. Indicatorii bugetari în prima jumătate a anului 2022 au rămas robuști în urma confluenței unor venituri bugetare mai mari și a granturilor, dar și datorită neexecutării pe deplin a cheltuielilor bugetare aprobate. Faptul că băncile sunt bine capitalizate, lichide și profitabile a permis parcurgerea crizei curente într-o manieră satisfăcătoare”, a declarat Ruben Atoyan, citat într-un comunicat de presă al Misiunii FMI în Moldova.

În ceea ce privește politica monetară, Banca Națională a Moldovei are o abordare bazată strict pe date și statistici și aceasta s-a dovedit a fi eficientă la ancorarea așteptărilor privind inflația. De la începutul anului curent, BNM a ajustat politica monetară pentru a tempera efectele secundare ale unui nivel mai mare al inflației importate și ale întreruperilor în lanțurile de aprovizionare. În condițiile în care perspectivele inflației sunt afectate de deteriorarea mediului extern, autoritățile rămân ferme în intenția de a asigura flexibilitatea cursului de schimb, care acționează ca un amortizor de șocuri, iar intervențiile BNM se vor limita doar la atenuarea volatilității excesive și prevenirea fluctuațiilor neordonate pe piața valutară, notează Ruben Atoyan.

Perspectivele creșterii economice sunt periclitate în continuare de riscuri. Creșterea mai bruscă decât s-a anticipat a prețurilor la resursele energetice și perturbările în livrarea acestora, precum și creșterea prețurilor la produsele alimentare pe piețele internaționale, creșterea costurilor de trai și distanța mică de la războiul din Ucraina ar putea duce la deteriorarea în continuare a situației economice și la scăderea încrederii, fapt care va impune necesitatea de luare a unor decizii dificile în materie de prioritizare a măsurilor de politici, precizează experții FMI. Implementarea cu fermitate a unui pachet de reforme cuprinzător și susținerea acordată în continuare de FMI și alți parteneri va contribui la ancorarea încrederii.

#experti #coruptie #acord #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Salarii de peste un milion de lei pe an, automobile de zeci de mii de dolari și proprietăți imobiliare de milioane. Declarațiile de avere ale conducerii Energocom scot la iveală venituri mari într-o companie de stat care gestionează achizițiile de gaze naturale și energie electrică pentru Republica Moldova. Managerul de risc, Alexandru Țurcanu, a încasat în 2025 peste 1,09 milioane de lei doar din salariu, în timp ce directorul general interimar, Eugeniu Buzatu, a declarat o remunerație anuală de aproximativ 1,2 milioane de lei.

Potrivit declarației de avere pentru anul 2025, Alexandru Țurcanu, angajat în funcția de manager de risc la Energocom din 15 ianuarie 2024, a obținut un salariu de 1.090.221 de lei, echivalentul unei medii lunare de aproximativ 90.852 de lei. La această sumă se adaugă tichete de masă de 15.530 de lei, astfel încât veniturile sale salariale și beneficiile aferente funcției au ajuns la 1.105.751 de lei.

Însă salariul de la Energocom nu reprezintă singura sursă de venit a managerului. În declarația depusă pentru anul trecut figurează și 36.000 de euro obținuți din locațiune, echivalentul a 3.000 de euro lunar. Totodată, Țurcanu a declarat o indemnizație de 202.130 de lei pentru îngrijirea copilului, iar un membru al familiei a beneficiat de o indemnizație de maternitate de 39.185 de lei.

Și averea imobiliară este una de neglijat. Alexandru Țurcanu deține o casă de locuit cu suprafața de 235,2 metri pătrați, achiziționată în anul 2021 cu 3,6 milioane de lei, precum și un apartament de 65,8 metri pătrați, cumpărat în 2016 cu aproximativ 403 mii de lei. În declarație figurează, de asemenea, terenuri intravilane achiziționate în anii 2021 și 2022, inclusiv unul evaluat la 3,6 milioane de lei, aferent achiziției din 2021.

În 2025, managerul de risc și-a cumpărat și un automobil Toyota RAV4, fabricat în același an, pentru care a declarat un preț de 43.740 de dolari. De asemenea, acesta a raportat patru credite bancare contractate în perioada 2021–2025, cu o valoare inițială cumulată de aproximativ 2,8 milioane de lei.

Prin comparație, directorul general interimar al Energocom, Eugeniu Buzatu, a declarat pentru anul 2025 un salariu de aproximativ 1,2 milioane de lei, ceea ce reprezintă o medie de circa 99,6 mii de lei lunar. Suplimentar, acesta a beneficiat de 36 de mii de lei sub formă de diurne și de 14,2 mii de lei în tichete de masă. În total, veniturile și beneficiile declarate în legătură cu activitatea sa la Energocom au depășit 1,24 milioane de lei.

Astfel, numai salariile anuale ale celor doi angajați ai companiei au însumat aproape 2,3 milioane de lei, fără a lua în calcul veniturile suplimentare, tichetele de masă și diurnele.

Veniturile lui Alexandru Țurcanu au ajuns în atenția publică și pe fondul acuzațiilor lansate de deputatul Partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, la adresa parlamentarului PAS Radu Marian. Costiuc susține că managerul de risc de la Energocom ar fi un apropiat al lui Marian și ridică semne de întrebare privind influența acestuia asupra angajării în compania de stat.

Mai mult, Costiuc afirmă că Alexandru Țurcanu ar fi fost implicat în inițiativa de cumpărare a valorilor mobiliare de stat (VMS) de către Energocom și a cerut explicații privind eventualele legături dintre manager și președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe. Deputatul nu a prezentat însă dovezi publice care să confirme că Radu Marian ar fi intervenit în angajarea lui Țurcanu sau în deciziile investiționale ale companiei.

Discuția a degenerat într-un schimb de replici între cei doi deputați, după ce Costiuc l-a întrebat pe Marian despre relația sa cu managerul Energocom și despre investițiile în valori mobiliare de stat. Marian a evitat să răspundă direct și a lansat, la rândul său, acuzații la adresa lui Costiuc, inclusiv în legătură cu activitățile acestuia din trecut în Federația Rusă.

Controversa apare în contextul în care Energocom a investit 361 de milioane de lei în valori mobiliare de stat în primul semestru al anului 2026. Directorul interimar Eugeniu Buzatu a explicat anterior că asemenea plasamente țin de managementul trezoreriei companiei, însă nu a oferit detalii despre randamentele obținute și maturitatea instrumentelor financiare.

În urma unei sesizări depuse de Vasile Costiuc, Procuratura Anticorupție a transmis materialele către Centrul Național Anticorupție pentru examinarea presupuselor nereguli în gestionarea resurselor financiare ale Energocom. Sesizarea nu reprezintă, în sine, o constatare a vreunei ilegalități.