Datoria mondială explodează la un record de 312.000 miliarde de dolari

Datoria mondială a atins un nivel record de 312.000 de miliarde de dolari la finele celui de-al doilea trimestru, impulsionată de împrumuturile contractate de SUA şi China, arată un raport al Institutului Internaţional pentru Finanţe (IIF), cel mai mare grup de lobby al sectorului financiar, informează Reuters.

Potrivit celor mai recente estimări publicate miercuri de IIF, datoria mondială a crescut cu 2.100 de miliarde de dolari în prima jumătate a acestui an, până la 312.000 miliarde de dolari. Este vorba de cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată, după ce precedentele date au fost revizuite în jos de IIF.

Institutului Internaţional pentru Finanţe a tras un semnal de alarmă cu privire la tendinţa de creştere continuă a împrumuturilor guvernamentale, în ultimul său raport Global Debt Monitor. IIF a prognozat că împrumuturile guvernamentale globale vor creşte de la nivelul actual de 92.000 de miliarde de dolari, până la 145.000 de miliarde de dolari în 2030, urmând a trece de 440.000 de miliarde de dolari în 2050.

„În condiţiile în care noul ciclu de relaxare demarat de Fed este aşteptat să accelereze ritmul de acumulare a datoriei mondiale, un motiv special de îngrijorare este aparenta lipsă de voinţă politică pentru a răspunde la creşterea nivelului datoriei suverane atât în rândul economiilor mature cât şi în cazul economiilor emergente”, se arată în raportul IIF.

Potrivit datelor IIF, creşterea datoriei mondiale cu 2.100 miliarde de dolari în primul semestru al acestui an vine după o majorare de 8.400 miliarde de dolari în prima jumătate a anului trecut.

Pe lângă China şi SUA, primele două economii ale lumii, India, Rusia şi Suedia şi-au majorat şi ele datoriile. În schimb, alte ţări europene şi Japonia au înregistrat o scădere semnificativă a datoriilor.

Raportul datorie/PIB, un indicator al capacităţii de rambursare a datoriei comparativ cu ceea ce produce o ţară, s-a stabilizat la nivel mondial la 328%, în condiţiile în care cifrele privind producţia au fost parţial încurajate de inflaţia peste ţintă din marile economii.

În cazul pieţelor dezvoltate, raportul datorie/PIB a atins cel mai scăzut nivel de după 2018, ca urmare a declinului împrumuturilor în rândul gospodăriilor şi sectorului corporaţiilor non-financiare.

În contrast, raportul datorie/PIB în rândul pieţelor emergente a atins un nou vârf de 245%, cu 25 de puncte procentuale peste nivelul la care era înainte de carantinele care au avut legătură cu pandemia de COVID.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#datori #explozie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.