FMI cu „ciocanul” în capul Moldovei: Guvernare slabă, corupția prosperă și moldovenii pleacă pe-un cap

În ciuda progreselor semnificative, guvernanța generală și slăbiciunile structurale continuă să împiedice îmbunătățirea susținută a nivelului de trai al cetățenilor moldoveni, constată FMI.

În pofida progresului semnificativ, deficiențe ample de ordin structural și de guvernanță împiedică în continuare o îmbunătățire stabilă a nivelului de trai al cetățenilor Republicii Moldova. Cadrul de asigurare a supremației legii și cadrul de combatere a corupției rămân slabe. Cheltuielile publice sunt ineficiente și prost direcționate, iar infrastructura este inaccesibilă și de calitate proastă. Rata înaltă a emigrației, mai ales în rândul cetățenilor moldoveni calificați, limitează în continuare acumularea capitalului uman. Mediul de afaceri subdezvoltat limitează investițiile private și creșterea productivității.”, mai spune FMI.

Potrivit autorității monetare, perspectivele economice sunt periclitate în continuare de anumite riscuri. Riscurile externe includ manifestarea unor consecințe mai severe sau mai îndelungate ale crizei energetice globale, o redresare a economiei globale mai slabă decât se anticipa, precum și impactul tensiunilor geopolitice care ar putea afecta fluxurile comerciale, de capital și de remiteri și ar putea complica elaborarea unor politici prudente. Pe plan intern, unele riscuri posibile ar fi cele provocate de noi valuri de infecții cu COVID-19 și de impactul negativ asupra situației financiare cauzat de creșterea repetată a ratei șomajului și închiderea afacerilor. Mai mult ca atât, reinstaurarea instabilității politice, rezistența față de reforme din partea unor grupuri de interese sau încetinirea ritmului reformelor ar putea afecta încrederea în succesul reformelor, limita opțiunile de finanțare externă și exacerba fenomenul de scădere a profesionalismului autorităților publice cheie, ceea ce va duce la deteriorarea si mai mare a capacităților și așa slabe ale Republicii Moldova de a implementa reforme..

Fondul mai spune că economia țării se redresează după o recesiune bruscă în 2020, din cauza pandemiei de COVID-19 și a secetei. Se estimează PIB-ul Republicii Moldova va crește cu 7,5% în 2021, determinat de cererea internă susținută de creșterea robustă a creditelor și a salariilor, precum și de fluxurile puternice de remitențe. Inflația s-a accelerat și a fot determinată de redresarea cererii și de creșterea prețurilor la energie și alimente. Se estimează că deficitul bugetar va ajunge la 5% din PIB în 2021 din cauza cheltuielilor mai mari legate de criză. Datoria publică a crescut cu până la 34% din PIB, iar poziția externă s-a deteriorat din cauza creșterii prețurilor globale la mărfuri și a creșterii activității economice interne.

#econnomie #prognoza #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.