Guvernul respinge planul deputaților de a elimina plafoanele la tranzacții în numerar

Guvernul nu susține eliminarea plafoanelor la tranzacțiile în numerar, potrivit avizului care va fi examinat în ședința Executivului din 25 februarie, în contextul unui proiect de lege depus de un grup de deputați.

Parlamentarii propun abrogarea integrală a Legii privind efectuarea decontărilor în numerar și modificarea unor acte normative conexe, inclusiv Legea privind antreprenoriatul, Codul fiscal și Codul contravențional. Autorii susțin că legea adoptată în 2024 ar conține „prevederi excesiv de restrictive” și ar fi impus limite mai dure decât cele aplicate la nivel european. Astfel, tranzacțiile între persoane fizice sunt limitate la 100 000 de lei per operațiune, iar pentru vânzarea-cumpărarea bunurilor imobile și a mijloacelor de transport plafonul este de 200 000 de lei. În cazul achizițiilor de produse agricole de la persoane fizice, predării deșeurilor sau altor domenii considerate cu risc fiscal ridicat, sunt stabilite limite distincte pentru plățile în numerar. Deputații susțin însă că aceste limite afectează atât cetățenii, cât și mediul de afaceri.

Pe de altă parte, Executivul explică în aviz că aceste măsuri au fost adoptate pentru „instituirea unui cadru normativ care să reglementeze normele de efectuare a tranzacțiilor în numerar” și pentru a diminua riscurile de utilizare a numerarului în scopuri ilegale. În document se arată că stabilirea limitelor „reduce posibilitatea utilizării persoanelor fizice fictive și a documentelor neautentice pentru generarea de cheltuieli fictive”, „diminuează riscul de majorare artificială a cheltuielilor deductibile și de subdeclarare a veniturilor” și „limitează utilizarea tranzacțiilor în numerar ca mecanism de introducere în economia formală a fondurilor cu proveniență ilicită”.

Guvernul avertizează că abrogarea legii ar putea afecta coerența cadrului național de prevenire și combatere a spălării banilor și ar genera mai multe riscuri, printre care creșterea economiei tenebre, reducerea trasabilității tranzacțiilor și sporirea riscului de spălare a banilor și finanțare a terorismului.

În plus, Executivul amintește că Republica Moldova și-a asumat prin Programul național de aderare la Uniunea Europeană pentru perioada 2025–2029 transpunerea noilor acte europene în domeniul prevenirii spălării banilor până în decembrie 2026.

În final, Guvernul precizează că Ministerul Finanțelor a inițiat deja un proces de analiză a eventualelor dificultăți în aplicarea Legii din 2024 și elaborează un proiect de amendare a acesteia pentru a-i spori claritatea și eficiența, însă concluzia este fermă: „Având în vedere cele expuse, precum și riscurile prenotate, inițiativa în cauză nu poate fi susținută”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#plăți cash #tranzacții în numerar #plafon

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.

#datorie #buget #bani