FMI debursează 95 de milioane USD și un nou program de 173 de milioane USD

Comitetul Executiv al Fondului Monetar Internațional (FMI) a finalizat cea de-a patra revizuire a acordurilor Facilității Extinse de Credit (ECF) și Facilității Fondului Extins (EFF) cu Republica Moldova, permițând o debursare imediată de aproximativ 95 de milioane de dolari SUA (70,95 milioane DST). În plus, a fost aprobat un nou aranjament în cadrul Facilității pentru Reziliență și Durabilitate (RSF) în valoare de 173 de milioane de dolari SUA (129,375 milioane DST).

„Implementarea ECF/EFF a rămas solidă, concentrându-se pe reforme esențiale în domenii precum guvernanța fiscală, supravegherea sectorului financiar și statul de drept. Comitetul Executiv a evidențiat importanța continuării reformelor pentru a susține creșterea durabilă și a asigura convergența către nivelurile de venit ale Uniunii Europene. Republica Moldova se confruntă cu provocări persistente ca urmare a războiului din Ucraina, iar politicile adoptate se concentrează pe atenuarea crizelor și redresarea economică. De asemenea, s-a subliniat că, pe măsură ce riscurile se reduc, politica trebuie să se orienteze către obiectivele de dezvoltare pe termen lung, menținând în același timp sustenabilitatea fiscală”, se arată în mesajul FMI.

În cadrul noului aranjament RSF, Moldova va primi sprijin financiar pentru consolidarea rezilienței la schimbările climatice, reforme în sectorul energetic, îmbunătățirea pregătirii sectorului financiar intern și mobilizarea finanțării durabile.

Într-un comunicat oficial, Kenji Okamura, director general adjunct al FMI, a declarat: „Performanța Republicii Moldova în cadrul ECF/EFF a rămas puternică, chiar și în fața unui mediu complex. Reformele în domeniile guvernanței fiscale, supravegherii financiare și statului de drept au contribuit la consolidarea rezilienței economice.”

Cu toate că se preconizează o redresare economică modestă în 2023, sprijinită de agricultură, creșterea consumului și investiții, autoritățile sunt conștiente de necesitatea continuării reformelor pentru a promova o dezvoltare durabilă și pentru a reduce riscurile fiscale. Următoarea consultare la articolul IV cu Republica Moldova este programată conform deciziei Consiliului Executiv.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bani #FMI #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Neprelungirea regimului de licențiere a importurilor de cereale și oleaginoase în anul 2026 nu a generat un val de importuri în Republica Moldova, contrar temerilor exprimate de o parte a fermierilor. Datele statistice analizate de economistul Iurie Rija arată că piața internă nu a fost inundată cu floarea-soarelui din exterior, iar volumele importate au rămas reduse și strict orientate către material semincer și utilizări speciale.

Odată cu introducerea licențierii, piața moldovenească a fost practic închisă pentru importurile de floarea-soarelui destinate procesării în ulei. În consecință, importurile realizate în ultimii ani au vizat aproape exclusiv semințe certificate, utilizate pentru însămânțare sau pentru sectoare de nișă, precum industria de cofetărie.

Statisticile confirmă caracterul restrâns al acestui flux. În anul 2024, Republica Moldova a importat 4.049 tone de semințe de floarea-soarelui, aproape integral ca material semincer, la un preț mediu foarte ridicat, de peste 168 lei per kilogram. În 2025, volumul a crescut ușor, până la 5.686 tone, însă destinația a rămas aceeași, iar prețul mediu s-a situat în jur de 128 lei/kg.

Important este faptul că neprelungirea licențierii în 2026 nu a schimbat radical situația. În luna ianuarie 2026 au fost importate doar 588 tone de semințe de floarea-soarelui, tot ca material semincer, la un preț mediu de 151,69 lei/kg — un volum considerat nesemnificativ din punct de vedere al impactului asupra pieței interne.

Structura importatorilor confirmă că nu este vorba despre operatori orientați spre procesare sau speculație. Piața este dominată de companii mari, specializate în comercializarea semințelor certificate și a inputurilor agricole, precum SYSTEM CAPITAL MANAGEMENT SRL, TRANSTEST SRL, VADALEX-AGRO SRL, BIOPROTECT SRL sau DIAZCHIM SRL. Aceste firme deservesc în principal fermierii, nu industria de procesare.

Și din punct de vedere geografic, importurile indică o orientare clară către parteneri regionali și europeni. România este principalul furnizor de semințe de floarea-soarelui pentru Republica Moldova, urmată de Turcia și Bulgaria, care și-au majorat livrările în 2025. Franța completează lista ca sursă tradițională de genetică agricolă și material semincer certificat, ceea ce confirmă că importurile vizează produse cu standarde tehnologice și fitosanitare ridicate.

Potrivit analizei, lipsa importurilor de floarea-soarelui pentru procesare are o explicație strict economică. În sezonul curent, prețul semințelor în Ucraina este similar cu cel din Republica Moldova, iar costurile suplimentare de transport, logistică și finanțare fac nerentabilă achiziția și livrarea acestora către fabricile moldovenești.

În concluzie, datele arată că temerile privind un aflux masiv de importuri după eliminarea licențierii nu s-au confirmat. Piața rămâne protejată de realitățile economice, iar importurile de floarea-soarelui continuă să fie limitate, scumpe și orientate aproape exclusiv către material semincer, fără a afecta procesatorii sau prețurile interne.