FMI debursează 95 de milioane USD și un nou program de 173 de milioane USD

Comitetul Executiv al Fondului Monetar Internațional (FMI) a finalizat cea de-a patra revizuire a acordurilor Facilității Extinse de Credit (ECF) și Facilității Fondului Extins (EFF) cu Republica Moldova, permițând o debursare imediată de aproximativ 95 de milioane de dolari SUA (70,95 milioane DST). În plus, a fost aprobat un nou aranjament în cadrul Facilității pentru Reziliență și Durabilitate (RSF) în valoare de 173 de milioane de dolari SUA (129,375 milioane DST).

„Implementarea ECF/EFF a rămas solidă, concentrându-se pe reforme esențiale în domenii precum guvernanța fiscală, supravegherea sectorului financiar și statul de drept. Comitetul Executiv a evidențiat importanța continuării reformelor pentru a susține creșterea durabilă și a asigura convergența către nivelurile de venit ale Uniunii Europene. Republica Moldova se confruntă cu provocări persistente ca urmare a războiului din Ucraina, iar politicile adoptate se concentrează pe atenuarea crizelor și redresarea economică. De asemenea, s-a subliniat că, pe măsură ce riscurile se reduc, politica trebuie să se orienteze către obiectivele de dezvoltare pe termen lung, menținând în același timp sustenabilitatea fiscală”, se arată în mesajul FMI.

În cadrul noului aranjament RSF, Moldova va primi sprijin financiar pentru consolidarea rezilienței la schimbările climatice, reforme în sectorul energetic, îmbunătățirea pregătirii sectorului financiar intern și mobilizarea finanțării durabile.

Într-un comunicat oficial, Kenji Okamura, director general adjunct al FMI, a declarat: „Performanța Republicii Moldova în cadrul ECF/EFF a rămas puternică, chiar și în fața unui mediu complex. Reformele în domeniile guvernanței fiscale, supravegherii financiare și statului de drept au contribuit la consolidarea rezilienței economice.”

Cu toate că se preconizează o redresare economică modestă în 2023, sprijinită de agricultură, creșterea consumului și investiții, autoritățile sunt conștiente de necesitatea continuării reformelor pentru a promova o dezvoltare durabilă și pentru a reduce riscurile fiscale. Următoarea consultare la articolul IV cu Republica Moldova este programată conform deciziei Consiliului Executiv.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bani #FMI #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.