FMI o reconfirmă pe Kristalina Georgieva în funcţia de director general

Consiliul de administraţie al Fondului Monetar Internaţional (FMI) a anunţat vineri că directorul general al instituţiei, Kristalina Georgieva, a fost numită „prin consens” pentru a rămâne în fruntea instituţiei pentru un al doilea mandat de cinci ani.

Noul mandat al lui Georgieva va începe la 1 octombrie 2024, la finalul mandatului actual, a precizat FMI într-un comunicat citat de boursorama.com.

„Luând această decizie, Consiliul de administraţie recunoaşte conducerea puternică a doamnei Georgieva în timpul mandatului său, menţinând cursul în pofida unei serii de şocuri globale majore. Doamna Georgieva a pus în aplicare răspunsul fără precedent al FMI la aceste şocuri”, au comentat Afonso Bevilaqua şi Abdullah BinZarah, membri ai Board-ului citaţi în comunicat.

„Sunt extrem de recunoscătoare pentru încrederea şi sprijinul Consiliului de Administraţie, care reprezintă cei 190 de membri ai noştri, şi sunt onorată să îmi pot continua misiunea în fruntea FMI în calitate de director general”, a reacţionat imediat Kristalina Georgieva, într-o declaraţie separată.

Economistă bulgară născută la Sofia în 1953, dna Georgieva conduce FMI din octombrie 2019, după ce a fost director general al Băncii Mondiale (BM) timp de aproape trei ani. Înainte de a se alătura instituţiilor financiare internaţionale, Kristalina Georgieva a fost comisar european timp de şase ani, iniţial responsabilă de cooperarea internaţională în cadrul Comisiei Europene, sub conducerea lui José Manuel Barroso, apoi de buget şi resurse umane sub conducerea lui Jean-Claude Juncker, înainte de a deveni vicepreşedinte al Comisiei de la sfârşitul anului 2014 până la sfârşitul anului 2016.

Reconfirmarea Kristalinei Georgieva încheie procesul de numire a noului director general al FMI, care a fost lansat la 13 martie şi care trebuia iniţial să dureze până la sfârşitul lunii aprilie.

Astfel, Georgieva este confirmată în funcţie înainte de începerea reuniunilor de primăvară ale FMI şi ale Băncii Mondiale, care încep marţi cu publicarea actualizării World Economic Outlook (WEO) şi se vor desfăşura până vineri.

În mod tradiţional, directorul general al FMI este candidatul propus de ţările europene, în timp ce preşedintele BM este candidatul propus de Statele Unite. Aceasta este o diviziune pe care marile ţări emergente, începând cu China şi India, o pun din ce în ce mai mult în discuţie în mod deschis.

Dar distribuţia capitalului în aceste două instituţii conferă în continuare Statelor Unite şi UE o putere predominantă.

Acest proces are loc la un an de la numirea noului preşedinte al Băncii Mondiale, Ajay Banga, în urma unei proceduri similare după demisia predecesorului său, David Malpass.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#kristalina #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, în condițiile în care țara se află într-o situație critică în orele de vârf ale consumului, când necesarul depășește cu mult capacitatea de import, a declarat economistul Sergiu Tofilat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Deficitul nostru de energie în orele de vârf, dimineața și seara, sare de 600 MW. Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW”, a explicat Tofilat. Potrivit lui, Moldova reușește momentan să se mențină pe linia de plutire doar pentru că Ucraina nu utilizează întreaga sa cotă de interconexiune și permite realocarea surplusului către Chișinău. „Personalul de la Energocom stă până noaptea târziu în fiecare zi, analizând fiecare interval orar, ca să vadă cât n-a utilizat Ucraina și să realoce asta pentru Republica Moldova. Nu știu dacă asta e o soluție sustenabilă. Oamenii aceștia se pot îmbolnăvi, au nevoie de concediu. Nu putem depinde la infinit de asta.”

Tofilat afirmă că în următorii trei ani situația va rămâne exact la fel, dacă nu se intervine imediat. În opinia sa, Guvernul trebuie să convoace „de urgență” Comisia pentru pregătirea sezonului rece, împreună cu întreprinderile din sectorul energetic și mediul privat, pentru a identifica soluții rapide. Printre opțiuni: generatoare modulare și mobile, inclusiv închiriate sau aduse de agenții economici în schimbul unui tarif compensat.

„Ucraina deja face asta. Noi de ce nu? Fie le procurăm, fie le închiriem, fie facem un apel către mediul privat: ce tarif vă dăm ca să aduceți generatoare, ca să nu rămânem fără curent electric? Dacă nu facem nimic, în scenariul pesimist, dacă bombardamentele continuă și Ucraina își utilizează toată cota, noi rămânem descoperiți.”

Economistul avertizează că, în lipsa unei acțiuni urgente, Moldova se va confrunta cu două scenarii: tarife mai mari sau întreruperi de energie. „Avem deficit de 600 MW. Putem importa 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată la 200–300 MW, și atunci vom majora tarifele; ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova. Avantajul unde este?”