FMI vede furtuna înaintea BNM! Cere capital suplimentar pentru bănci

16 Iun. 2026, 09:41
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
16 Iun. 2026, 09:41 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Fondul Monetar Internațional recomandă Băncii Naționale a Moldovei (BNM) să analizeze introducerea unor cerințe suplimentare de capital pentru bănci, chiar și în perioade în care nu există semne evidente de supraîncălzire a economiei sau ale sectorului financiar.

Într-un raport dedicat stabilității financiare a Republicii Moldova, experții FMI susțin că autoritățile ar trebui să ia în calcul aplicarea unui mecanism denumit „positive-neutral countercyclical capital buffer” (PnCCyB), care ar obliga băncile să păstreze rezerve suplimentare de capital pentru a putea absorbi eventuale șocuri economice și financiare. Potrivit documentului, rezultatele testelor de stres realizate asupra sistemului bancar sugerează un nivel neutru de aproximativ 1,5% pentru acest tampon de capital.

FMI argumentează că o astfel de măsură ar fi justificată în cazul Moldovei, având în vedere expunerea ridicată a economiei la șocuri externe și dificultățile de identificare în timp real a riscurilor financiare. Instituția consideră că rezervele suplimentare ar permite băncilor să facă față mai ușor unor perioade de turbulențe economice fără a reduce brusc creditarea economiei.

Totodată, Fondul recomandă reconfigurarea actualului tampon pentru risc sistemic astfel încât acesta să fie orientat spre vulnerabilitățile structurale rămase neacoperite de alte instrumente de supraveghere. Experții FMI estimează că o eventuală corecție a pieței imobiliare ar putea reduce capitalizarea băncilor cu aproximativ un punct procentual.

Raportul mai arată că autoritățile moldovene au majorat deja în ultimii ani cerințele de capital pentru sectorul bancar, inclusiv prin introducerea unor amortizoare suplimentare pentru instituțiile financiare considerate sistemice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

29 Oct. 2026, 16:36
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
29 Oct. 2026, 16:36 // Actual //  Grîu Tatiana

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.