Curtea de Conturi avertizează că statul se împrumută tot mai mult, iar cea mai mare parte a banilor atrași din exterior ajunge să acopere cheltuielile curente ale bugetului, nu investițiile care ar putea genera dezvoltare economică. Concluziile apar în Raportul de audit privind managementul datoriei de stat, garanțiilor de stat și recreditării pentru anul 2025.
Potrivit raportului, datoria totală a sectorului public a ajuns la sfârșitul anului 2025 la 138,5 miliarde de lei, cu aproape 12,9 miliarde de lei mai mult decât în anul precedent. Ponderea datoriei în PIB a crescut la 39,2%, iar auditorii spun că, deși Republica Moldova rămâne sub plafonul european de 60% din PIB, ritmul de creștere al datoriei devine tot mai îngrijorător.
Datele analizate de Curtea de Conturi arată că datoria de stat aproape s-a dublat în ultimii cinci ani. Dacă în 2021 aceasta era de 77,7 miliarde de lei, la sfârșitul anului 2025 a ajuns la 132,8 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o creștere de peste 70%.
Totodată, povara datoriei se resimte tot mai mult și la nivelul populației. Datoria de stat pe cap de locuitor a crescut de la 29,6 mii de lei în 2021 la aproape 55,8 mii de lei în 2025.
Raportul arată că Republica Moldova devine tot mai dependentă de finanțarea externă. În 2025 au fost negociate și semnate 11 acorduri noi de finanțare și încă un acord de majorare a unui împrumut mai vechi, în valoare totală de aproximativ 2 miliarde de euro. Tot în 2025, statul a atras împrumuturi externe în sumă de 12,2 miliarde de lei.
Problema majoră semnalată de Curtea de Conturi este modul în care sunt folosiți acești bani. Din totalul de 12,2 miliarde de lei atrași din exterior, aproape 9,3 miliarde de lei au fost direcționați către susținerea bugetului de stat, iar doar 2,9 miliarde de lei au mers spre proiecte investiționale. Asta înseamnă că 76,1% din împrumuturile externe au fost utilizate pentru acoperirea cheltuielilor bugetare curente, iar doar 23,9% pentru investiții.
Auditorii avertizează că această tendință riscă să transforme datoria externă dintr-un instrument de dezvoltare economică într-un mecanism de acoperire a consumului public. Cu alte cuvinte, statul se împrumută tot mai mult pentru a acoperi cheltuieli curente, iar mai puțini bani merg spre proiecte care ar putea genera venituri și dezvoltare în viitor. Curtea de Conturi atrage atenția că această practică poate afecta capacitatea Republicii Moldova de a-și achita datoriile pe termen lung și poate crea presiuni suplimentare asupra finanțelor publice.
Raportul mai arată că structura actuală a datoriei face statul vulnerabil la fluctuațiile valutare și la refinanțările frecvente. O mare parte a finanțării este contractată pe termen scurt, ceea ce obligă Guvernul să se împrumute constant pentru a acoperi datorii mai vechi. Auditorii avertizează că această dependență de refinanțare poate amplifica riscurile bugetare în cazul unor șocuri economice sau financiare externe.
În același timp, Curtea de Conturi constată că datoria internă este mai costisitoare decât cea externă. În 2025, pentru plata dobânzilor și comisioanelor aferente datoriei publice au fost cheltuite circa 4,27 miliarde de lei. Din această sumă, aproape 2,5 miliarde de lei au fost folosite pentru deservirea datoriei interne și doar 1,78 miliarde pentru datoria externă, chiar dacă împrumuturile externe sunt mai mari ca volum. Explicația ține de dobânzile mai ridicate de pe piața internă, care pun o presiune constantă pe bugetul de stat.
Curtea de Conturi semnalează și o absorbție redusă a banilor destinați investițiilor. Multe proiecte finanțate din surse externe avansează lent, iar o parte din fondurile contractate rămân neutilizate. În aceste condiții, statul continuă să plătească comisioane pentru bani împrumutați, dar nefolosiți, ceea ce reduce eficiența utilizării resurselor externe și afectează impactul economic al proiectelor.
Raportul atrage atenția și asupra situației legate de recuperarea banilor de la băncile implicate în frauda bancară. La sfârșitul anului 2025, băncile aflate în lichidare datorau Ministerului Finanțelor circa 11,2 miliarde de lei. Totuși, în întreg anul trecut au fost recuperate efectiv doar 65,45 milioane de lei. Curtea de Conturi spune că reducerea soldului datoriilor s-a produs în principal prin anularea unor creanțe după radierea băncilor din registrele oficiale și nu prin încasări reale de bani.
Auditorii critică și practica repetată de anulare a unor datorii istorice. În perioada 2023–2025, statul a anulat datorii în valoare de peste 458,5 milioane de lei după radierea debitorilor din Registrul de stat al persoanelor juridice. Practic, aceste sume au devenit imposibil de recuperat.
