Foamete în Rusia! Una din cinci familii cu copii au bani doar pentru hrană

Peste 20% dintre familiile din Rusia cu copii nu dispun de resurse financiare decât pentru a-și asigura hrana, a declarat Nina Ostanina, președinta Comitetului Dumei de Stat din Rusia pentru protecția familiei, problemele paternității, maternitate și copilărie, în cadrul Forumului Economic Estic (VEB). Ostanina a subliniat că aceste familii nu au suficiente fonduri nici pentru plata impozitelor, achiziționarea de îmbrăcăminte nouă sau pentru participarea copiilor la activități extracurriculare.

„Între 45% și 60% dintre familii reușesc să își acopere cheltuielile pentru hrană și îmbrăcăminte, dar nu își permit achiziționarea de electrocasnice, precum un frigider sau un televizor. Cu alte cuvinte, 70% dintre familiile cu copii trăiesc în condiții de sărăcie reală”, a adăugat Ostanina, conform „DumaTV.Brief”.

Datele de la Rosstat indică faptul că doar 10,4% dintre ruși au venituri lunare de peste 100.000 de ruble, în timp ce aproape trei sferturi din populație (71,5%) trăiesc cu o sumă de până la 60.000 de ruble pe lună. Aproape jumătate dintre ruși (44,8%) au venituri de până la 45.000 de ruble pe lună, aproximativ o treime (30,6%) câștigă până la 27.000 de ruble pe lună, iar aproape 10% dintre ruși (9,6%, adică aproximativ 14 milioane de persoane) se află sub pragul oficial al sărăciei, având venituri de maximum 15.096 de ruble pe lună.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#foame #copii #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.