Foamete în Rusia! Una din cinci familii cu copii au bani doar pentru hrană

Peste 20% dintre familiile din Rusia cu copii nu dispun de resurse financiare decât pentru a-și asigura hrana, a declarat Nina Ostanina, președinta Comitetului Dumei de Stat din Rusia pentru protecția familiei, problemele paternității, maternitate și copilărie, în cadrul Forumului Economic Estic (VEB). Ostanina a subliniat că aceste familii nu au suficiente fonduri nici pentru plata impozitelor, achiziționarea de îmbrăcăminte nouă sau pentru participarea copiilor la activități extracurriculare.

„Între 45% și 60% dintre familii reușesc să își acopere cheltuielile pentru hrană și îmbrăcăminte, dar nu își permit achiziționarea de electrocasnice, precum un frigider sau un televizor. Cu alte cuvinte, 70% dintre familiile cu copii trăiesc în condiții de sărăcie reală”, a adăugat Ostanina, conform „DumaTV.Brief”.

Datele de la Rosstat indică faptul că doar 10,4% dintre ruși au venituri lunare de peste 100.000 de ruble, în timp ce aproape trei sferturi din populație (71,5%) trăiesc cu o sumă de până la 60.000 de ruble pe lună. Aproape jumătate dintre ruși (44,8%) au venituri de până la 45.000 de ruble pe lună, aproximativ o treime (30,6%) câștigă până la 27.000 de ruble pe lună, iar aproape 10% dintre ruși (9,6%, adică aproximativ 14 milioane de persoane) se află sub pragul oficial al sărăciei, având venituri de maximum 15.096 de ruble pe lună.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#foame #copii #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.