Foametea terorizează omenirea! Mai multe state se confruntă cu o lipsă acută de alimente pe fundalul scumpirilor

Potrivit raportului FAO privind Perspectivele producției de cereale și situația alimentară, publicat de Sistemul Global de Informare și Avertizare Timpurie al FAO (GIEWS) , 46 de state, inclusiv 33 din Africa, 10 din Asia, două din America Latină și Caraibe și una din Europa au nevoie de asistență externă pentru alimente. Această listă include acum Ucraina, unde războiul a dus la un număr semnificativ de persoane strămutate, și Sri Lanka, care se confruntă cu o criză multidimensională care a dus la prețuri ridicate și la lipsuri severe de produse esențiale.

Prognoza FAO pentru producția totală de cereale a grupului de Țări cu Venituri Mici și Deficit de Alimente (LIFDC) în 2022 este fixată la 187,8 milioane de tone, o creștere marginală în comparație cu media pe ultimii cinci ani și cu anul precedent, se arată în raport.

Barometrul prețurilor la produsele alimentare la nivel mondial a scăzut ușor în iunie pentru a treia lună consecutivă, informează Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO).

Indicele FAO al prețurilor la alimente a fost în medie de 154,2 puncte în luna iunie 2022, în scădere cu 2,3% față de luna mai. Indicele, care urmărește modificările lunare ale prețurilor internaționale pentru un coș de mărfuri alimentare comercializate în mod obișnuit, a rămas, totuși, cu 23,1% mai mare decât în luna iunie 2021.

Indicele FAO al prețurilor la alimente arată o scădere a prețurilor la nivel internațional pentru cereale, uleiurile vegetale și zahăr, în timp ce prețurile la carne și produsele lactate au crescut.

Indicele FAO al prețurilor la cereale a fost în medie de 166,3 puncte în luna iunie, în scădere cu 4,1% față de mai, dar totuși cu 27,6% peste valoarea sa din iunie 2021. Prețurile internaționale la grâu au scăzut cu 5,7 la sută în luna iunie, dar au rămas cu 48,5 la sută peste valoarea sa de acum un an. Scăderea prețurilor în luna iunie a fost determinată de disponibilitatea sezonieră din noile recolte în emisfera nordică, de condițiile îmbunătățite ale culturilor în unele țări producătoare majore și de perspectivele de producție mai mari în Federația Rusă. Prețurile internaționale ale cerealelor secundare au scăzut, de asemenea, cu 4,1 la sută, dar au crescut în continuare cu 18,4 la sută față de valorile anului precedent. Prețurile la nivel international la porumb au scăzut cu 3,5% față de luna precentădin cauza disponibilităților sezoniere crescute în Argentina și Brazilia și a îmbunătățirii condițiilor de recoltă din Statele Unite ale Americii.

Indicele FAO al prețurilor la uleiurile vegetale a fost în medie de 211,8 puncte în luna iunie, în scădere cu 7,6 la sută față de luna precedentă. Prețurile mondiale la uleiul de palmier au scăzut din cauza creșterii sezoniere a producției în principalele state producătoare și a perspectivelor de creștere a proviziilor din Indonezia. Între timp, prețurile mondiale la uleiurile de floarea soarelui și de soia au scăzut din cauza cererii reduse de import la nivel mondial ca urmare a creșterii costurilor.

Indicele FAO al prețurilor la zahăr a fost în medie de 117,3 puncte în luna iunie, în scădere cu 2,6% față de mai, marcând al doilea declin lunar consecutiv și atingând cel mai scăzut nivel din luna februarie, fiind influențat de perspectivele uneioferteîmbunătățite la nivel mondial. De asemenea, încetinirea creșterii economice globale a avut impact asupra cererii și prețurilor internaționale la zahăr.

„Deși Indicele FAO al prețurilor la alimente a scăzut în luna iunie pentru a treia lună consecutivă, acesta a rămas aproape de maximul istoric înregistrat în luna martie a acestui an. Factorii care au determinat creșterea prețurilor la nivel global sunt încă activi, în special cererea puternică la nivel mondial, vremea nefavorabilă în unele state majore, costurile ridicate pentru producție și transport și întreruperile lanțului de aprovizionare din cauza COVID-19, agravate de incertitudinile care decurg din războiul din Ucraina”, a declarat Máximo Torero Cullen, economistul șef al FAO.

Între timp, Indicele FAO al prețurilor la carne a înregistrat o medie de 124,7 puncte în luna iunie, în creștere cu 1,7% față de luna mai, stabilind un nou record și depășind cu 12,7% valoarea din iunie 2021. Prețurile mondiale pentru toate tipurile de carne au crescut, cele pentru carnea de pasăre înregistrând o creștere bruscă și atingând un maxim istoric, din cauza condițiilor de aprovizionare redusă la nivel global, afectate de războiul din Ucraina și de focarele de gripă aviară din emisfera nordică.

Indicele FAO al prețurilor la produsele lactate a fost în medie de 149,8 puncte în luna iunie, în creștere cu 4,1% față de mai și cu 24,9% peste valoarea sa din iunie 2021. În luna iunie, prețurile internaționale ale tuturor produselor lactate au crescut. Prețurile la brânzeturi au crescut cel mai mult, susținute în principal de o creștere a cererii de import pentru livrări imediate, pe fondul îngrijorărilor pieței cu privire la disponibilitatea ofertei la sfârșitul anului. Prețurile mondiale ale laptelui praf au crescut din cauza cererii puternice de import și a proviziilor limitate la nivel global.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#foaamete #alimente #scumpiri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Parlamentul a votat în prima lectură proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) pentru anul 2026, elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Documentul prevede indexarea pensiilor și a prestațiilor sociale cu 6,8% începând cu 1 aprilie 2026, iar peste 665.000 de persoane vor beneficia de pensii în anul viitor.

Potrivit proiectului, alocația la naștere va crește până la 21.886 de lei, sprijin de care vor beneficia anual aproximativ 36.000 de copii. Totodată, peste 78.000 de copii cu vârsta de până la doi ani vor primi o indemnizație lunară de 1.000 de lei.

Veniturile și cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026 sunt estimate la 51,45 miliarde de lei, cu 4,2% mai mult față de anul curent. Ponderea acestora în PIB este de 13,6%, atât pe partea de venituri, cât și pe cea de cheltuieli.

Comparativ cu anul 2025, cea mai mare creștere se înregistrează la alocațiile pentru protecția socială în cazuri excepționale, pentru care sunt prognozate cheltuieli de 2,49 miliarde de lei, cu 23,9% mai mult. Majorarea este determinată, în principal, de creșterea fondurilor pentru ajutorul social acordat familiilor defavorizate, estimate la 580,37 milioane de lei, și pentru reducerea vulnerabilității, cu alocări prognozate de 1,91 miliarde de lei.

Cea mai mare pondere în structura cheltuielilor BASS o au alocațiile pentru protecția persoanelor în etate, care reprezintă 66,5% din total, respectiv 34,18 miliarde de lei, cu 11,2% mai mult decât în 2025. Pentru protecția socială a persoanelor cu dizabilități sunt prevăzute 5,9 miliarde de lei, ceea ce constituie 11,6% din totalul cheltuielilor.

În același timp, fondurile destinate protecției familiei și copilului vor depăși 4,9 miliarde de lei, în creștere cu 2,1% față de anul precedent, acest subprogram având o pondere de 9,6% din cheltuielile totale ale BASS.

Pentru sprijinirea familiilor și facilitarea revenirii femeilor pe piața muncii, bugetul prevede crearea a 2.000 de noi locuri de creșă pentru copiii de până la trei ani. Totodată, protecția victimelor violenței în familie rămâne o prioritate, fiind planificată deschiderea unor noi centre de adăpost pentru femei și fete în Telenești, Ștefan Vodă și Cahul.

După definitivare și includerea propunerilor deputaților, proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026 urmează să fie supus examinării Parlamentului în lectura a doua.

#social #buget #parlament