Cum a ajuns Germania în situaţia ingrată în care este dependentă de gazul şi petrolul rusesc şi cât de tare suferă

10 Iul. 2022, 04:53
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
10 Iul. 2022, 04:53 // Actual //  bani.md

Germania a fost forţată să recunoască că dependenţa de energia rusească este o greşeală tragică. I s-a spus de multe ori că petrolul şi gazele naturale cumpărate de la Moscova sunt toxice sau că sunt arme geopolitice, dar n-a vrut să asculte. A insistat că Rusia îi este un partener de încredere.

Acum, întreaga Europă plăteşte pentru această greşeală, Ucraina mai scump decât toţi.

Duminică, 1 februarie 1970, politicieni de rang înalt şi directori din sectorul gazelor din Germania şi URSS s-au adunat la luxosul Hotel Kaiserhof din Essen, scrie The Guardian.

Ei s-au strâns acolo pentru a sărbători semnarea unui acord pentru prima mare conductă de gaze între Rusia şi Germania, care urma să aducă combustibil din Siberia până la graniţa cu Germania de Vest, la Marktredwitz, în Bavaria.

Contractul a fost rezultatul a nouă luni de negocieri intense privind preţul gazului, costul a 1,2 milioane de tone de ţevi germane care urmau să fie vândute Rusiei şi condiţiile creditelor oferite Moscovei de un consorţiu de 17 bănci germane. Conştient de riscul ca Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, adică Rusia, să ajungă în incapacitate de plată, negociatorul financiar şef al băncilor germane, Friedrich Wilhelm Christians, şi-a luat măsura de precauţie de a cere un împrumut de la guvernul federal, explicând: „Nu fac nicio săritură fără plasă, în special nu pe un trapez”.

Relaţia ar aduce beneficii ambelor părţi: Germania ar furniza maşini şi bunuri industriale de înaltă calitate; Rusia ar furniza materia primă pentru alimentarea industriei germane. Conductele de înaltă presiune şi infrastructura lor de sprijin pot lega ţările, deoarece proiectul necesită încredere, cooperare şi dependenţă reciprocă. Dar aceasta nu a fost doar o afacere comercială, aşa cum a arătat prezenţa la hotel a ministrului german al economiei, Karl Schiller. Pentru susţinătorii Ostpolitik – noua „politică estică” de apropiere de Uniunea Sovietică şi aliaţii săi, inclusiv Germania de Est, lansată în anul precedent sub cancelarul Willy Brandt – acesta a fost un moment cu consecinţe politice formidabile. Schiller, economist de pregătire, urma să o descrie ca parte a unui efort de „normalizare politică şi umană cu vecinii noştri estici”.

 

21 Mai 2026, 09:51
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
21 Mai 2026, 09:51 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Depozitele din băncile Republicii Moldova au depășit pragul de 147,5 miliarde de lei la sfârșitul lunii aprilie, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Economiile populației continuă să reprezinte principalul motor al creșterii, persoanele fizice deținând aproape 91,1 miliarde de lei în conturi și depozite.

Datele BNM arată că depozitele totale în sistemul bancar au ajuns la aproximativ 147,57 miliarde de lei, dintre care circa 97,24 miliarde de lei sunt în moneda națională, iar alte 50,33 miliarde de lei – în valută străină.

Populația rămâne cel mai mare deponent al băncilor, cu depozite totale de aproximativ 91,1 miliarde de lei. Din această sumă, peste 57,8 miliarde de lei sunt păstrate în lei moldovenești, iar aproximativ 33,2 miliarde de lei în valută.

Totodată, companiile și alte persoane juridice dețin în bănci aproximativ 56,47 miliarde de lei, dintre care 39,38 miliarde de lei în lei și 17,09 miliarde de lei în valută.

Cea mai mare parte a economiilor este păstrată în depozite la termen cu dobândă, care însumează peste 58,7 miliarde de lei, ceea ce sugerează că deponenții continuă să prefere instrumentele care oferă venituri din dobânzi.

Liderul pieței după volumul depozitelor este Moldova-Agroindbank, cu aproape 54,7 miliarde de lei atrași de la clienți. Pe locul doi se află Moldindconbank, cu aproximativ 35,7 miliarde de lei, iar Victoriabank ocupă poziția a treia, cu aproape 22 miliarde de lei.

Datele mai arată că depozitele la vedere, fără dobândă, rămân ridicate, depășind 55,8 miliarde de lei, ceea ce indică faptul că o parte importantă din bani este păstrată pentru cheltuieli și operațiuni curente, nu pentru economisire pe termen lung.