Talibanii bat la ușa Moldovei, în timp ce comerțul dintre cele două țări aproape a dispărut

Vizita delegației Ministerului Agriculturii din Afganistan în Republica Moldova are loc într-un moment în care schimburile comerciale dintre cele două state sunt la un nivel modest, după un declin accentuat al exporturilor moldovenești în ultimii ani.

Datele prezentate de economistul Veaceslav Ioniță, în baza informațiilor Serviciului Vamal, arată că exporturile Republicii Moldova către Afganistan au însumat în 2025 doar 155,7 mii de dolari, de peste 22 de ori mai puțin decât nivelul record din 2019, când au atins 3,53 milioane de dolari.

Potrivit datelor, relațiile comerciale dintre cele două țări au fost marcate de fluctuații în ultimul deceniu. După exporturi de doar 44,3 mii de dolari în 2015 și 32 mii de dolari în 2016, acestea au crescut la 1,25 milioane de dolari în 2017, au coborât la 72.770 de dolari în 2018, pentru ca în 2019 să atingă maximul istoric de 3,53 milioane de dolari.

Ulterior, comerțul bilateral s-a contractat. În 2020, exporturile au scăzut la 130 mii de dolari, au revenit parțial la 810.470 de dolari în 2021, după care au intrat din nou pe o tendință descendentă: 532.680 de dolari în 2022, 319,4 mii de dolari în 2023, 167 mii de dolari în 2024 și 155,7 mii de dolari în 2025.

Ministerul Agriculturii, Irigațiilor și Zootehniei din Afganistan, aflat sub controlul talibanilor, a anunțat că o delegație condusă de ministrul adjunct Sadr Azam Osmani efectuează o vizită oficială în Republica Moldova până pe 7 august. Potrivit comunicatului instituției afgane, agenda urma să includă discuții privind extinderea cooperării în agricultură, cercetare agricolă, protecția plantelor, tehnologii agricole moderne și implementarea unor programe comune.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Războiul purtat de Statele Unite împotriva Iranului a ajuns la șase luni și a generat deja costuri de aproximativ 38 de miliarde de dolari, potrivit unei evaluări a Congressional Budget Office (CBO), instituția nepartizană care oferă analize bugetare pentru Congresul american. Dacă ostilitățile continuă, cheltuielile ar putea crește cu aproximativ 3 miliarde de dolari în fiecare lună.

Estimarea include costurile înregistrate până la 1 august și vine în contextul în care administrația președintelui Donald Trump caută soluții pentru încheierea conflictului și redeschiderea completă a Strâmtorii Hormuz, una dintre principalele rute maritime pentru transportul mondial de energie.

CBO avertizează că efectele războiului s-ar putea resimți și în economia americană. Conflictul ar putea majora inflația din SUA cu aproximativ 0,5 puncte procentuale în primele trei luni ale anului 2027, în principal din cauza perturbărilor de pe piețele energetice.

Costurile estimate de CBO sunt apropiate de cifra de 37,5 miliarde de dolari prezentată în iulie de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth. O parte importantă a cheltuielilor este legată de consumul accelerat de muniții. Potrivit CBO, refacerea anumitor stocuri americane ar putea dura aproximativ cinci ani, iar deficitul unor categorii de muniții, inclusiv al interceptoarelor pentru sistemele de apărare antirachetă, ar putea limita opțiunile Pentagonului în cazul unui nou conflict major.

În timpul audierilor din Senat, Hegseth a cerut aproape 90 de miliarde de dolari pentru refacerea rezervelor de muniții și a avertizat asupra unor posibile deficite critice. Administrația Trump respinge însă evaluările privind o eventuală lipsă de muniții. Casa Albă susține că armata americană dispune de suficiente resurse pentru atingerea obiectivelor stabilite de președinte, iar Pentagonul a negat, la rândul său, existența unei penurii care să-i afecteze capacitatea de operațiuni.

Cifra de 38 de miliarde de dolari nu reprezintă însă costul total al conflictului. CBO nu a inclus în calcul anumite cheltuieli, printre care cele generate de atacurile recente asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Hormuz și de loviturile asupra unor instalații militare americane din regiune. De asemenea, nu sunt incluse costurile dobânzilor pentru împrumuturile contractate pentru finanțarea războiului, care ar putea adăuga alte zeci de miliarde de dolari.

Conflictul pune presiune și mai mare pe finanțele Statelor Unite, în condițiile în care datoria publică totală a SUA a depășit 40 trilioane de dolari în august.