Fostul premier Chicu dezvăluie de unde vine valiza cu bani la partidul pe care-l conduce

Activitatea Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei este asigurată din banii alocați din bugetul de stat, din cotizațiile de membru și din donații. Alte surse de finanțare nu există. O spune liderul PCDM, Ion Chicu. Potivit ex-premierului dezvoltarea structurilor teritoriale nu necesită fonduri, iar spre deosebire de alte formațiuni, membrii PDCM nu primesc plicuri cu bani pentru activitatea partinică, scrie REALITATEA.MD.

„La noi nu-i sistemul cu funcționari partinici care așteaptă în fiecare lună plicul ca să fie finanțați. Cheltuielile sunt minime. Avem un oficiu în centrul Chișinăului și atât. Alte cheltuieli nu avem. Nu avem niciun sediu în afară de Chișinău. În raioane este important să creăm întâi organizațiile, să vedem că ele sunt funcționale, ulterior dacă funcționează structura, atunci ne vom gândi la oficiu și alte cheltuieli. Niciun leu nu cheltuim acum pentru structurile din teritoriu. Înțeleg geneza întrebării, pentru că la noi așa e obișnuit că valiza cu dolari vine de la Moscova sau București și partidele au bani. La noi nu e așa. Nu ne descurcăm doar din banii alocați din bugetul de stat, plătim cotizații, colegii fac donații”, a spus președintele PDCM, Ion Chicu, în timpul emisiunii „Rezoomat” de la RliveTV.

Potrivit deciziei Comisiei Electorale Centrale, în anul 2023 pentru Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei din bugetul de stat a fost alocată suma de 64.646 lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Chicu #partid #finanțare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piețele energetice globale se confruntă cu unul dintre cele mai serioase șocuri din ultimele decenii, după loviturile militare comune ale Statelor Unite și Israelului asupra Iranului și atacurile de represalii ale Teheranului în regiunea Golfului, scrie REUTERS.

Potrivit analizei Reuters, amploarea impactului va depinde de durata conflictului, însă chiar și incertitudinea actuală este suficientă pentru a perturba fluxurile dintr-o regiune care asigură aproximativ 20% din oferta globală de petrol.

În lipsa unei detensionări rapide, prețurile petrolului ar putea crește abrupt la redeschiderea piețelor. Cotația de referință Brent urcase deja în ultimele săptămâni spre 70 de dolari/baril cel mai ridicat nivel din august 2025 pe fondul temerilor privind escaladarea militară în Orientul Mijlociu.

Statele Unite și Israelul au lovit sâmbătă ținte din Iran, inclusiv lideri de rang înalt. Președintele american Donald Trump a declarat că operațiunea urmărește eliminarea unei amenințări la adresa securității SUA.

Deocamdată, nu există confirmări privind avarii la infrastructura petrolieră și de gaze în urma atacurilor iraniene de represalii.

Explozii au fost raportate în Emiratele Arabe Unite și Kuweit doi exportatori majori de petrol. Qatar, al doilea exportator mondial de GNL, a anunțat că a interceptat rachete îndreptate spre teritoriul său.

Deflagrații au fost auzite și în Bahrain, precum și în apropierea insulei iraniene Kharg, terminal prin care tranzitează în mod normal circa 90% din exporturile de țiței ale Iranului. Datele de shipping indică însă că Teheranul transferase recent mare parte din petrol pe petroliere.

Un element crucial: nu au fost raportate până acum perturbări ale traficului prin Strâmtoarea Hormuz artera prin care trec aproape 20 milioane de barili pe zi de țiței și produse rafinate.

Chiar și fără daune fizice, riscul ca petrolierele să fie blocate în Golf sau vizate de atacuri determină deja producătorii și traderii să-și regândească rutele.

Reuters notează că unele mari companii petroliere și case de trading au suspendat temporar transporturile prin Strâmtoarea Hormuz.

Tarifele de transport maritim, aflate deja pe trend ascendent, sunt așteptate să crească și mai mult. Costurile pentru superpetrolierele VLCC pe ruta Orientul Mijlociu–China s-au triplat de la începutul anului, pe fondul riscurilor sporite și al numărului tot mai mic de nave dispuse să opereze în zonă.

Piața globală a petrolului este relativ bine aprovizionată, după creșterea producției în SUA, Brazilia și Canada.

Arabia Saudită a majorat recent livrările, exporturile urmând să depășească 7 milioane de barili pe zi în februarie — cel mai ridicat nivel din aprilie 2023, potrivit Kpler.

În paralel, OPEC+ este așteptată să aprobe o creștere a producției.

Totuși, orice perturbare a rutelor din Orientul Mijlociu ar putea anula rapid acest tampon de ofertă.

Strâmtoarea Hormuz nu a fost niciodată blocată complet, dar Iranul are capacitatea de a perturba temporar traficul. Marina SUA ar interveni probabil rapid, însă chiar și incidente limitate atacuri asupra navelor sau minări maritime ar putea avea efecte disproporționate asupra prețurilor.

Analiștii avertizează că amploarea conflictului și tonul Washingtonului sugerează pregătiri pentru o campanie militară prelungită.

Chiar și fără scenariul extrem, confruntarea este deja pe cale să perturbe aprovizionarea energetică globală într-un mod nemaivăzut de decenii.