Pentru satele din sudul țării, oieritul este o ocupație tradițională, care presupune muncă permanentă, însă venituri sezoniere, atunci când e timpul de vândut miei și apoi cel de făcut brânză proaspătă, renumitul caș moldovenesc sau cea târzie, de toamnă, care se servește cu smântână și mămăligă. Cu toate acestea, crescătorii de animale din Borogani au reușit să implementeze tehnologiile moderne, astfel obținând venituri decente pe tot parcursul anului, nu doar sezonier.

Borogani, localitate amplasată la 7o de kilometri de Chișinău este un sat cu peste 4000 de locuitori în care intri pe un drum încă neasfaltat, doar pietruit. Aici, oieritul a devenit o afacere, care asigură venituri decente pe tot parcursul anului. Astăzi, crescătorii de animale (oi, capre, vaci)  din Borogani folosesc tehnologii moderne și se adaptează provocărilor timpurilor.

Cu suportul financiar al Elveției, Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), prin intermediul proiectului  „Migrație și dezvoltare locală”, susțin dezvoltarea afacerilor în sectorul zootehniei din Borogani, oferind un grant de 60 000 de dolari pentru modernizarea a 5 afaceri ale crescătorilor de animale prin: crearea unei săli automatizate de muls bovinele, dotarea cu panouri fotovoltaice a stânelor pentru asigurarea cu energie electrică, construirea unui șopron modern pentru oi și mieii lor, și, nu în ultimul rând, consiliere la înregistrarea afacerilor și instruirea proprietarilor de animale în managementul unei afaceri de succes.

Victorin Ciobotaru: „De când mă țin minte, familia noastră are oi…”

Printre beneficiari se numără și Victorin Ciobotaru. La cei 24 de ani ai săi, Victorin alege să fie acasă, la Borogani. Împreună cu tatăl său, dezvoltă oieritul ca afacere cu profit, iar în paralel, au deschis un business în construcții, asta inclusiv datorită faptului că Victorin a făcut patru ani de școală în construcții și instalații la Bacău, în România. În 2017, s-a întors în Borogani și de atunci e alături de familia sa.

Întrucât, oieritul era o ocupație pentru generațiile anterioare, au decis să continue această activitate și să o transforme într-o afacere. Din economiile lor și cu banii de pe cele 50 de oi moldovenești pe care le-au vândut, au cumpărat 40 de oi de prăsilă, Assaf.

Datorită unui șopron construit în vara acestui an, inclusiv cu ajutorul celor 7 000 de dolari primiți în cadrul proiectului PNUD „Migrație și dezvoltare locală”, cu resurse financiare din partea Guvernului Elveției, oile și mieluții vor avea parte de condiții mai bune.

Acești miei nu vor fi sacrificați de Paște, spune Victor Ciobotaru, seniorul familiei. Mieii vor fi vânduți altor oieri moldoveni, care își doresc să crească oi de prăsilă și nu vor mai fi nevoiți să cumpere și să transporte animalele din țări străine și îndepărtate, ci le vor lua de aici, de acasă.

Din laptele oilor familiei Ciobotaru se face acum brânză la o fabrică din regiune. Și aceasta datorită faptului că la Borogani a fost deschis un punct de colectare a laptelui de oaie și capră, iar de aici, pleacă la Cimișlia.

Astăzi stână, mâine complex turistic

Victorin are un vis, devenit deja aspirația întregii familii: să facă din actualul teritoriu al stânii de oi un complex agro-turistic.

Victorin este încrezător că datorită dezvoltării economiei în Borogani și naturii unde e amplasată stâna, inclusiv iazului din apropiere, zona are toate șansele să devină o atracție turistică.

„De fiecare dată când vin aici, privesc împrejurimile și îmi imaginez o viitoare zonă turistică. E o plăcere să te retragi aici, în natură. Aș vrea să deschidem și o mini-grădină zoologică cu diferite animale, care să aibă suficient loc pentru a crește…”, spune Victorin.

Calea laptelui, de la văcuțe până la frigider

La Borogani e prețuit nu numai laptele de oi și capre, ci și cel de la vaci. Svetlana Butnariuc și familia sa erau cât pe ce să plece din Moldova, să se alăture și ei diasporei moldovenești. Dar cei 20 000 de dolari pe care i-a primit pentru modernizarea fermei sale și instalarea unei săli automatizate de muls, i-au oprit din drum.

„Susținerea proiectului ne-a oferit o nouă speranță: să rămânem acasă, să facem ceva și să arătăm lumii că noi și aici putem trăi bine, având afaceri frumoase acasă”, spune Svetlana Butnariuc, care astăzi deține o fermă cu 46 de văcuțe.

După ce revin de la păscut, văcuțele sunt aduse în noua sală, în care mulsul are loc în mod automatizat. Aici, laptele văcuțelor se colectează într-un dispozitiv și de aici ajunge direct în colectorul de răcire. Și încă un aspect important. Acum, procesul mulsului durează maximum o oră și un sfert, iar angajaților le e mult mai ușor, deoarece anterior mulsul manual dura și până la trei ore. Și, bonus, sala se și mai spală automat.

Noua tehnologie modernă a deschis ușile pentru negocieri cu fabricile de lapte. Laptele e mult mai calitativ și indicii sanitari sunt respectați întru totul. Următorul obiectiv al Svetlanei este să înnoiască șeptelul cu animale de prăsilă.

Afacere frumoasă și cu acte în regulă

Un aspect cu care se mândrește nu numai primăria din Borogani, dar și fiecare dintre cei care au învățat încă de la buneii lor cum să-și asigure mesele zilnice prin creșterea animalelor, este că după cale lungă de învățare, astăzi crescătorii de animale și-au înregistrat afacerea, ceea ce le-a permis să-și deschidă și un cont în bancă și, cel mai important, au primit autorizație sanitară. Tocmai datorită acestui fapt a apărut posibilitatea de a vinde producția fabricilor de lapte sau de carne.

„Cazul Borogani este, cu adevărat, un caz de succes și un model pentru Republica Moldova. Aici au fost create toate condițiile pentru dezvoltarea ramurii. A fost posibil grație unei abordări complexe și practice. Federația va prelua acest caz de succes pentru prezentare altor localități pe care le consultăm.”, spune Pavel Prisăcaru, președintele Federației naționale a crescătorilor de ovine și caprine pentru carne și lapte.

„Pentru Borogani, care nu are altă ramură economică, aceasta era unica șansă de a revitaliza economia locală, dar și de a face comunitatea atractivă și interesantă pentru moldovenii născuți în satul nostru și plecați peste hotare care poate ar dori să revină acasă și să înceapă o afacere”, spune Elena Savițki, primara de Borogani.

Borogani este una dintre cele 25 de localități care beneficiază de suport pentru dezvoltarea economică locală, oferit de Guvernul Elveției în cadrul proiectului PNUD „Migrație și dezvoltare locală”.