(FOTO) Bilanțul vizitei Maei Sandu la Batumi. Cu cine a discutat Președinta și ce subiecte a abordat

Republica Moldova are nevoie de o transformare internă profundă, iar Uniunea Europeană rămâne un partener important în acest proces. Declarația a fost făcută de președintele Maia Sandu în cadrul unei întrevederi cu Charles Michel, președintele Consiliului European, la Batumi, Georgia unde președinta țării s-a aflat într-o vizită de lucru în perioada 19-20 iulie, scrie Realitatea.md.

Maia Sandu i-a mulțumit oficialului european pentru planul de redresare economică de 600 de milioane de euro pentru Republica Moldova, anunțat de Comisia Europeană la începutul verii și pentru deschiderea de a sprijini autoritățile Republicii Moldova în implementarea agendei de reforme.

De asemenea, șefa statului a avut o întrevedere și cu omologul său ucrainean, Vladimir Zelenski, cu care a abordat mai multe subiecte de pe agenda bilaterală și au convenit că, odată cu instalarea noului executiv de la Chișinău, guvernele Republicii Moldova și cel al Ucrainei se vor convoca pentru a lucra punctual pe subiecte care vizează interesele ambelor țări.

În cadrul unei alte întrevederi, cu Salome Zourabichvili, președinta Georgiei, Maia Sandu a trecut în revistă agenda bilaterală dintre cele două țări. Cele două șefe de stat au decis să extindă contactele la nivel înalt și să găsească soluții inovatoare pentru intensificarea relațiilor economice și comerciale dintre Republica Moldova și Georgia.

„Am trecut în revistă agenda bilaterală dintre țările noastre, am convenit să extindem contactele la nivel înalt și să găsim soluții inovatoare pentru intensificarea relațiilor economice și comerciale dintre Republica Moldova și Georgia. I-am mulțumit doamnei Președinte pentru invitația la conferință și pentru eforturile sale de a pune în valoare oportunitățile oferite de Parteneriatul Estic”, a menționat, pe finalul aflării sale în Georgia Maia Sandu.

Amintim că, în perioada 19-20 iulie, Maia Sandu a participat la cea de-a 17 ediție a conferinței internaționale cu genericul „Trei state – o singură alegere: Georgia, Moldova și Ucraina în mișcare”, care s-a desfășurat la Batumi, Georgia.

#batumi #vizita #discutii #Maia Sandu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Centrală a Federației Ruse (CBR) a decis vineri, 25 iulie, să reducă rata cheie de politică monetară de la 20% la 18%, atingând astfel cel mai scăzut nivel din ultimul an. Decizia vine după o perioadă de presiuni intense din partea mediului de afaceri și a elitelor economice, pe fondul încetinirii semnificative a economiei.

Instituția justifică măsura prin scăderea mai rapidă decât era anticipată a presiunilor inflaționiste, inclusiv a celor persistente, dar și prin semnele clare că economia rusă începe să se răcească. Ca urmare, prognoza oficială de inflație pentru 2025 a fost ajustată în jos, de la 7–8% la 6–7%.

Totuși, Banca Centrală avertizează că nu este momentul pentru relaxare. În comunicatul său, instituția precizează că următoarele decizii privind rata dobânzii vor depinde de evoluția inflației și de stabilitatea așteptărilor inflaționiste. Politica monetară va rămâne restrictivă până când inflația va reveni la ținta fixată pentru 2026.

Reducerea era larg anticipată, singura necunoscută fiind amploarea scăderii – estimările experților variind între 1 și 3 puncte procentuale. CBR a ales varianta de mijloc, considerată un compromis între cerințele pieței și riscurile macroeconomice.

Potrivit datelor oficiale, inflația anualizată a scăzut la 9,2% în iulie, iar inflația de bază a coborât la 4,5%, față de 8,8% în primul trimestru. În același timp, inflația sezonier ajustată a scăzut semnificativ în trimestrul al doilea – un semn că măsurile restrictive ale Băncii Centrale încep să dea roade. Cu toate acestea, așteptările inflaționiste în rândul populației și companiilor rămân ridicate, ceea ce îngrijorează instituția.

CBR remarcă o atenuare a supraîncălzirii economice, dar consideră că scăderea activității în sectoarele civile nu este un semn de criză, ci reflectă o încetinire a cererii interne, în timp ce economia generală continuă să crească moderat.

Piața muncii începe, de asemenea, să se echilibreze. Proporția companiilor care acuză lipsa forței de muncă este în scădere, cererea pentru angajați scade în anumite sectoare, iar salariile cresc într-un ritm mai lent decât în 2024 – deși încă mai rapid decât productivitatea, ceea ce continuă să alimenteze presiunile inflaționiste.

Printre riscurile identificate de Banca Centrală se numără: supraîncălzirea economiei, inflația ridicată, scăderea prețurilor la petrol, tensiunile geopolitice și eventualele devieri de la parametrii bugetari anunțați. Instituția avertizează că va reacționa dacă autoritățile fiscale vor crește cheltuielile peste nivelul planificat.

Singurul risc de natură dezinflaționistă recunoscut de CBR este acela ca politica monetară dură să „răcească” excesiv economia. Cu toate acestea, prognoza de creștere economică a fost menținută neschimbată, estimându-se un avans al PIB-ului între 1% și 2% în 2025.