FOTO Crește pericolul la centrala nucleară Zaporojie, după distrugerea barajului Kahovka

Operatorul barajului Kahovka, din sudul Ucrainei, a anunțat joi, 8 mai, că nivelul apei din rezervor nu mai permite asigurarea răcirii reactoarelor centralei nucleare Zaporojie, relatează AFP.

Nivelul apei a scăzut ”sub pragul critic de 12,7 metri” şi nu mai este suficient să alimenteze ”bazinele Centralei Nucleare Zaporojie” în vederea operaţiunilor de răcire”, a anunțat directorul operatorului ucrainean Ukrhydroenergo, Igor Sîrota.

https://twitter.com/gbrumfiel/status/1666827223746203648?ref_src=twsrc%5Etfw%7Ctwcamp%5Etweetembed%7Ctwterm%5E1666827223746203648%7Ctwgr%5Ebf530f68e4154809802ee7532177471af36853b1%7Ctwcon%5Es1_c10&ref_url=https%3A%2F%2Ftelegram.org%2Fembed

Directorul Agenţiei Internaţionale a Energiei Atomice (AIEA), Rafael Grossi, care urmează să efectueze o vizită în centrală săptămâna viitoare, anunţa la începutul săptămânii că apa nu mai poate să fie pompată dacă nivelul acesteia coboară sub pragul de 12,7 metri.

Combustibilul miezului reactoarelor şi cel plasat în piscine de depozitare – în vederea evitării unui accident prin fuziune şi unor emisii radioactive în mediu – este necesar să fie răcit în mod constant.

Kakhovka Hydroelectric Power Plant now. pic.twitter.com/J1z5yPdAmI

— NEXTA (@nexta_tv) June 8, 2023

Un bazin mare de răcire situat în apropierea instalaţiei este ”plin în prezent şi conţine suficiente rezerve de apă în vederea alimentării centralei timp de mai multe luni, pentru că cele şase reactoare (ale centralei) sunt oprite”, a anunţat el.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#racire #Zaporojie #centrala

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sectorul bancar din Republica Moldova a încheiat anul 2025 cu un profit net record de 4,93 miliarde de lei, în creștere cu 23,5% față de anul 2024, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei.

Creșterea profitabilității a fost susținută în principal de veniturile din dobânzi, care au depășit 11,16 miliarde de lei, dar și de câștigurile din diferențe de curs valutar, ce au însumat 2,24 miliarde de lei la nivelul întregului sector. De asemenea, băncile au obținut 3,89 miliarde de lei din comisioane, în pofida majorării cheltuielilor administrative și de personal.

Cele mai mari profituri în 2025 au fost raportate de BC „Moldova-Agroindbank” S.A. – 1,95 miliarde lei, BC „Moldindconbank” S.A. – 1,36 miliarde lei, B.C. „Victoriabank” S.A. – 749,9 milioane lei și OTP Bank S.A. – 518,7 milioane lei.

Profituri mai reduse, dar pe plus, au fost raportate și de FinComBank, ProCredit Bank, Eximbank, EnergBank, EuroCreditBank și Comerțbank.

În 2025, cheltuielile administrative totale ale băncilor au ajuns la 4,81 miliarde de lei, din care 3,7 miliarde de lei au fost cheltuieli cu personalul. În pofida acestor costuri, profitul înainte de impozitare s-a ridicat la 5,56 miliarde de lei, iar impozitul pe profit achitat a constituit 635,8 milioane de lei.

Totodată, băncile au constituit provizioane și ajustări pentru deprecierea activelor de peste 299 milioane de lei, semn că instituțiile financiare au continuat să își consolideze rezervele de risc.