FOTO Cum decurg lucrările în construcția Liniei de înaltă tensiune Vulcănești-Chișinău

Întrerupătoarele de înaltă tensiune pentru Stația Electrică Chișinău 330 kV au trecut cu succes testările, în cadrul uzinei de producere din Aurangabad, India, anunță Moldelectrica.

Potrivit informațiilor, testările s-au desfășurat timp de trei zile, începând cu 15 martie, întrerupătorul de forță fiind supus mai multor operațiuni, precum timpii de deconectare, contactele acestuia, precum și a fost efectuată oscilografia acestuia pentru confirmarea parametrilor tehnici nominali ai întrerupătorului la faza inițială.

De asemenea, Moldelectrica anunță că în timpul apropiat urmează să fie testate firele de gardă și picioarele pentru fundații ale pilonilor liniei electrice aeriene 400 kV Vulcănești-Chișinău.

Construcția liniei electrice aeriene de 400 kV Vulcănești-Chișinău este finanțată de Banca Mondială și realizată de către Ministerul Energiei, prin UCIPE – MEPIU. Pe lângă construcția liniei, proiectul prevede modernizarea a două substații electrice și consolidarea sistemului de dispecerat și evidență pentru ÎS Moldelectrica.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#LEA #ministerul energiei #vulcanesti-chisinau #Moldelectrica

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi