FOTO Lux și opulență pe mare! Cum va arăta Titanicul zilelor noastre, cel mai mare vas de croazieră din lume

„Wonder of the Seas”, care a părăsit șantierul naval din Saint-Nazaire, Franța, în noiembrie 2021, este în prezent cea mai mare navă de croazieră din lume aflată în serviciu, cu o lungime de 362 de metri. Dar nu va rămâne așa pentru mult timp. În curând va fi detronată de „Icon of the Seas”, noua navă de croazieră a companiei Royal Caribbean.

Aflat în prezent în construcție în Finlanda, „Icon of the Seas” va fi cel mai mare vas de croazieră din lume a cărui lansare este prevăzută în 2024.

Titanicul zilelor noastre

Royal Caribbean, compania căreia îi aparține cel mai mare vas de croazieră al prezentului, a comandat o nouă navă care va prelua acest titlu în ianuarie 2024. „Icon of the Seas” se construiește în prezent la șantierul naval Turku din Finlanda. Vasul va fi cu trei metri mai lung decât „Wonder of the Seas”, adică va avea 365 de metri, și va putea găzdui până la 7.600 de pasageri (față de 7.000 capacitatea actualei „regine” a vaselor de croazieră) și 2.350 de membri ai echipajului, ceea ce înseamnă că în total vor încăpea la bord aproape 10.000 de persoane, adică va fi un adevărat oraș plutitor.

Spre comparație, Titanicul, care în momentul lansării sale, în 1912, era cel mai mare vas de pasageri din lume, avea o capacitate de 2.224 de persoane (pasageri și membri ai echipajului).

Războiul ofertelor

Facilitățile somptuoase de care ca dispune „Icon of the Seas” vor cântări, fără îndoială, în războiul ofertelor care se desfășoară de ani de zile pe piața extrem de competitivă a croazierelor.

Compania americano-norvegiană, care deține deja aproape treizeci de nave de croazieră, tocmai a dezvăluit primele imagini ale viitorului său palat, în condițiile în care rezervările pentru primele curse s-au deschis deja din 25 octombrie 2022.

Cu acest nou pachebot, Royal Caribbean va ridica ștacheta în materie de agrement pe mare. În tradiția celor mai recente nave de croazieră, „Icon of the Seas” va semăna mai degrabă cu un parc de distracții uriaș decât cu un hotel și un restaurant plutitor.

Va fi un templu uriaș dedicat petrecerii timpului liber și relaxării, totul desfășurându-se pe 20 de punți.

Activitățile vor fi organizate în jurul a opt domenii tematice. Printre acestea se numără „Thrill Island”, o zonă dedicată în întregime aventurii, cu un parc acvatic cu șase tobogane uriașe, și „Surfside”, special pentru copii.

Croaziere de șapte zile în Caraibe

„Icon of the Seas” va avea șapte piscine, inclusiv cea mai mare construită vreodată pe o navă de croazieră, precum și numeroase restaurante și baruri, plus un patinoar.

Cupola uriașă de pe puntea superioară va găzdui „o cascadă impresionantă” și o piscină care se poate transforma, spune compania.

În timpul zilei, pasagerii se vor putea bucura de o vedere panoramică a oceanului în timp ce se plimbă, iau masa sau savurează un cocktail. Seara, domul va găzdui spectacole acvatice și „proiecții ultramoderne”, ceea ce va alunga orice urmă de plictiseală în cele șapte zile ale croazierei dintre Miami (Florida) și Caraibe.

Proteste la orizont

Nașterea acestui mastodont este însă de natură să-i agite și mai mult pe adversarii navelor gigantice, deosebit de poluante. Aflate în totală contradicție cu ideea de sobrietate energetică, aceste palate plutitoare sunt criticate din cauza dioxidului de sulf pe care îl emit motoarele lor și a generatoarelor uriașe care care funcționează 24 de ore pe zi.

Pentru a-și „ecologiza” imaginea, Royal Caribbean a anunțat că nava „Icon of the Seas” va fi primul său proiect care va funcționa cu gaz natural lichefiat și cu celule de combustibil (convertoare de energie). Dar aceste tehnologii nu sunt verzi sută la sută. În iunie anul trecut, activiștii de mediu au blocat nava „Wonder of the Seas” timp de mai bine de o oră în timpul escalei sale la Marsilia și e de așteptat să pregătească noi acțiuni.

#titanic #lux #nava

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul întârzie achitarea despăgubirilor către doi mari agenți economici din sectorul creșterii porcilor, deși certificatele de constatare a pagubelor au fost emise, iar acțiunile în instanță ar avea drept scop tergiversarea plăților, după sacrificarea a zeci de mii de animale din primăvara anului trecut urmare a unui focar major de pestă porcină africană (PPA).

„Este vorba despre 140 de milioane la o companie și 197 de milioane la cealaltă. Nu vreau să ne legăm de sume, ci de faptul că certificatul de constatare a pagubelor a fost dat în judecată nu de agenții economici, ci anume pentru a tergiversa plata acestor bani”, a declarat într-o conferință de presă Serghei Ivanov, președintele Comisiei economie buget și finanțe.

Potrivit acestuia, cele două companii vizate asigurau aproximativ 45% din necesarul de carne de porc al Republicii Moldova, iar situația creată riscă să afecteze grav atât piața internă, cât și climatul investițional din domeniul agroalimentar.

Ivanov a atras atenția că, în paralel, importurile de carne de porc au crescut constant. „Cantitățile de carne de porc importate au crescut de la circa 6 mii de tone, anual fiind majorate cu aproximativ 500 de mii de tone. Mai mult, în 2028 urmează să fie eliminate complet cotele și taxele la import”, a menționat deputatul.

În opinia sa, mesajul transmis investitorilor este unul descurajator. „Semnalul pe care îl recepționează orice investitor sau cetățean care vrea să investească în Republica Moldova, inclusiv în creșterea porcilor, este negativ, văzând atitudinea statului față de agenții economici loviți de o asemenea nenorocire, prin neplata la timp a despăgubirilor”, a subliniat Ivanov.

Despăgubirile solicitate se ridică la 197 de milioane de lei pentru compania Porco Bello din localitatea Roșcani, și la 140 de milioane de lei pentru compania Golden Piaget din Nisporeni. Împreună, cele două întreprinderi asigurau aproape jumătate din necesarul de carne de porc de pe piața Republicii Moldova.

Doar la ferma din Roșcani, autoritățile au sacrificat 67,7 mii de porci, iar pierderile totale ale companiei se ridică la aproximativ 400 de milioane de lei, potrivit datelor prezentate de președintele Comisiei agricultură.