(FOTO) O tânără din România candidează pentru Parlamentul german. DE CE a intrat în politică?

La 27 de ani, Ana Maria Trăsnea candidează din partea Partidului Social Democrat din Germania (SPD) pentru un loc în viitorul Bundestag, Parlamentul german. S-a născut la Piatra Neamț și s-a mutat în Germania la 13 ani, iar după experiențe nefericite de bullying și discriminare, a decis acum să candideze pe lista social-democraților în cartierul Treptow-Köpenick, sud-estul Berlinului, scrie Realitatea.md.

„Am fost întrebată dacă părinții mei sunt «Sozialschmarotzer», adică paraziți care primesc ajutor social pe nedrept și în mod fraudulos. În curtea școlii, alți elevi aruncau cu pietricele după mine. Într-o seară, când am venit de la un curs de dans, am fost amenințată de șase băieți, care erau de extremă dreapta. Am fugit într-o cafenea, din care a trebuit să mă scoată tatăl meu vitreg”, povestește tânăra.

Ana Maria Trăsnea este activă în politica comunală de aproape un deceniu. A fost adusă la 13 ani în Germania de mama ei, o femeie care a crescut singură doi copii după divorț. Mama ei a plecat din Piatra Neamț în anul 2002, la scurt timp după abrogarea regimului de vize pentru spațiul Schengen, astfel că Ana Maria a fost crescută cinci ani de o mătușă. La 13 ani s-a mutat în Germania și, în ciuda începutului dificil, când s-a lovit de rasism sau bullying, acum se simte ca acasă.

Iubesc Germania. Aici, toată lumea are o șansă, indiferent de origine și de condiția socială.

Incidentele nefericite cu care s-a confruntat la început au influențat și cariera tinerei. Ele au determinat-o să devină reprezentanta elevilor și purtătoarea de cuvânt a școlii. A intrat și în rețeaua germană „Școala împotriva rasismului – școala curajoasă” și a organizat schimburi de experință europene pentru elevi. După ce a luat bacalaureatul, în 2013, a decis să se înscrie în SPD, întrucât îl vede drept partidul „care luptă cel mai mult ca să ai șansa la o viață demnă și decentă, indiferent de unde și din care categorie socială vii”.

În 2016, la doar 22 de ani, a fost aleasă cea mai tânără deputată a consiliului sectorului Treptow-Köpenick. Mai târziu, a lucrat în echipa ministrului pentru familie, Franziska Giffey. În prezent, face parte din departamentul pentru educație, tineret și familie din Senatul Berlinului și a decis, în 2021, să candideze pentru Parlamentul german.

Prea mulți oameni se plâng prea mult. Pur și simplu nu văd posibilitățile pe care le au în viața de zi cu zi pentru a schimba ceva.

Tânăra nu-și ascunde originea română, ba chiar o afișează pe site-ul de campanie, dar spune foarte clar că Germania este casa ei și nu s-ar mai vedea trăind în România. „Acum câțiva ani, m-am întors din România, după o călătorie de mai multe săptămâni. Și m-am gândit: Aici în Germania te poți baza pe niște structuri. Aici nu trebuie să dai șpagă când mergi la vreun ghișeu sau când o rudă ajunge la spital. După ce am trecut frontiera și am călcat pe pământ german, am răsuflat ușurată. M-am simţit acasă”, precizează Ana Maria Trănsea.

Alegerile parlamentare din Germania vor avea loc pe 26 septembrie – primul scrutin după retragerea cancelarului Angela Merkel, după 16 ani în care a condus țara. Potrivit ultimelor sondajelor, social-democrații germani au preluat conducerea, iar Olaf Scholz are cele mai multe șanse să fie următorul cancelar.

#parlament german #politica #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.