(FOTO) Pensiunea Trei Păstori din satul Sărătenii Vechi, raionul Telenești te așteaptă să-ți încarci bateriile

În această perioadă dificilă vă îndemnă să susțineți afacerile și turismul din țara noastră. În acest context îți prezentăm pensiunea „Trei Păstori” din satul Sărătenii Vechi, raionul Telenești.

Irina Ciobanu și familia ei te așteaptă să-ți reîncarci bateriile într-o adevărată oază de liniște și relaxare.

Istoria pensiunii „Trei Păstori” a început acum câțiva ani, când Irina împreună cu familia ei au revenit din SUA și au hotărât să dezvolte complexul agroturistic Trei Păstori, în care au investit de-a lungul timpului idei, vise, speranțe, efort și ani de muncă asiduă, pentru ca astăzi să poată spune: „Bine ați venit în casa noastră!”.

Până în prezent, antreprenorii sunt implicați zilnic în dezvoltarea afacerii.

Pensiunea se află în comuna Zahareuca (Sărătenii Vechi) și a fost construită pe locul unde se afla un vechi conac boieresc, astfel, vei avea posibilitatea să descoperi bogăția turismului rural din Republica Moldova.

Pensiunea „Trei Păstori” se află în sânul naturii, cu foișoare confortabile și un lac în apropiere. Oaspeții vin aici ca să se bucure de priveliștile uimitoare și să se delecteze cu bucatele tradiționale, pregătite din produse crescute local.

Irina Ciobanu se numără printre absolventele programului de pre-accelerare în afaceri lansat de XY Partners, în cadrul căruia, timp de șase săptămâni conlucrat cu mentorii programului și a acumulat cunoștințele pe care a considerat că îi lipseau.

#Trei Pastori #turism rural #pensiune #antreprenori #afacere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.