FOTO Situația camioanelor de la vamă: Ce se întâmplă vineri la hotarele țării?

Continuă aglomerațiile de camioane la hotarul moldo-român. Conform Poliției de Frontieră de peste Prut, pe sensul de ieșire din România, la Galați TIR-urile continuă să aștepte câte 400 de minute, la Leușeni perioada constituie 80 de minute, iar la Sculeni – 30 de minute.

La intrarea în România, se atestă aglomerații doar la Galați. Acolo șoferii așteaptă circa 90 de minute pentru a trece controalele de rigoare și a traversa frontiera.

Responsabilii români au comunicat anterior pentru Realitatea că aglomerația se înregistrează deoarece Republica Moldova se află la Hotarul UE. Conform lor, timpul indicat include nu doar verificarea actelor, ci și verificările de rigoare.

Imaginile de pe camerele instalate la punctele vamale ale Republicii Moldova arată vineri, la ora 14:20, mai multe camioane la Leușeni. În depărtare se văd vehicule de mare tonaj la Sculeni și Giurgiulești.

Serviciul Vamal comunica la început de săptămâna că responsabilii din țara noastră verifică circa 10 camioane timp de o oră. În același timp, conform lor, pe timp de caniculă se înregistrează rânduri în prima parte a zilei, deoarece există interdicții de circulație din cauza temperaturilor înalte, iar șoferii pornesc la drum dimineața devreme.

Totodată, la Sculeni au loc lucrări de renovare, iar capacitatea de procesare este circa 100 de camioane zilnic. Așadar, în scopuri de fluidizare a traficului, conducătorii de TIR sunt îndemnați că opteze pentru alte puncte de control.

Transportatorii s-au plâns acum două luni conducerii țării și au cerut soluții comune de la Chișinău și București, menționând că după ce a început războiul așteaptă și câte cinci zile la vamă, pentru a trece controalele. Problema părea să fie soluționată după ce Natalia Gavrilița și Nicolae Ciucă au convenit să implementeze vămuirea comună. Atunci Chișinăul anunța și despre crearea unor spații unde șoferii să se poată odihni și să își satisfacă necesitățile de igienă. La două săptămâni distanță, însă, au apărut noi imagini cu rânduri de camioane, iar responsabilii dădeau vina pe temperaturile înalte.

#camioane #transportatori #vama

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.