Franţa pierde uzine, iar Marea Britanie cârciumi din cauza costurilor ridicate și a incertitudinii politice

Reindustrializarea bate pasul pe loc în Franţa? Anunţurile de suspendare a activităţii în industrie s-au înmulţit mai rapid decât cele privind deschiderile de uzine noi în primul semestru al acestui an, chiar dacă cele din urmă rămân mai numeroase, indică datele companiei de cercetare Trendeo, citate de Le Figaro.

În perioada ianuarie-iunie, Trendeo a numărat 61 anunţuri de închideri de uzine, în creştere cu 9% în raport cu primele şase luni din 2023. În acelaşi timp, compania a înregistrat 79 anunţuri de deschideri de uzine noi, cu 4% mai puţine decât în perioada similară a anului trecut.

Soldul net rămâne pozitiv, cu 18 mai multe anunţuri de deschideri decât de închideri, însă acesta este în scădere cu 30% faţă de primul semestru din 2026. Barometrul Trendeo constituie un instrument util de monitorizare a eforturilor de reindustrializare a Franţei, din 2017.

Tendinţa s-a accelerat în decursul verii. Cifrele sunt dublate de tendinţele din statisticile generale publicate de banca centrală a Franţei: falimentele de companii s-au înmulţit în august, atingând nivelul din 2019.

Franţa şi-a setat un obiectiv ambiţios de a creşte cota industriei de la 10% la 15% din PIB până în 2035, pentru a prinde din urmă media europeană. Potrivit experţilor însă, atingerea acestui obiectiv este imposibilă, cele mai mari două obstacole fiind reprezentate de energie şi forţa de muncă.

Potrivit economiematin.fr, costul energiei din Europa reprezintă o frână majoră pentru industrie. Retragerea măsurilor excepţionale ale planului France Relance, introdus după pandemie şi dotat cu 100 miliarde de euro, din care o treime pentru reindustrializare, a contribuit de asemenea la o încetinire a procesului respectiv.

În plus, climatul de incertitudine politică şi economică amplifică tendinţa consemnată de Trendeo.

În Anglia şi Ţara Galilor, 50 de puburi s-au închis definitiv pe lună în prima jumătate a acestui an, experţii avertizând că majorările de taxe din 2025 ar putea îngreuna şi mai mult eforturile unor afaceri de a rămâne deschise, scrie The Guardian.

O analiză realizată de compania Altus a găsit că 305 pub-uri au fost forţate să-şi închidă porţile definitiv în primele şase luni ale anului, însemând că numărul pub-urilor din Anglia şi Ţara Galilor a scăzut la 39.096 la finalul lunii iunie.

Alex Probyn de la Altus Group arată că chiar şi mai multe pub-uri ar putea fi forţate să se închidă anul viitor în faţa dublei poveri a costurilor suplimentare generate de inflaţie şi modificării taxelor.

De asemenea, Rachel Reeves, ministrul britanic de finanţe, se gândeşte să majoreze accizele la alcool în bugetul pe luna viitoare în încercarea de a acoperi o gaură de 22 miliarde de lire sterline din finanţele publice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#circiumi #Franta #Marea Britanie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Northvolt AB a cerut protecţie împotriva falimentului în Statele Unite, după ce o încercare disperată de a obţine finanţare de salvare a eşuat, lăsând producătorul de baterii într-o situaţie dificilă, cu doar o săptămână de lichidităţi disponibile, potrivit Bloomberg.

Furnizorul suedez de baterii pentru vehicule electrice va încerca să se reorganizeze în cadrul capitolului 11 din Codul falimentului american, conform unei declaraţii emise joi. Potrivit unui depozit, Northvolt avea aproximativ 30 de milioane de dolari în numerar şi datorii de 5,84 miliarde de dolari.

Această sumă face ca Northvolt să fie una dintre cele mai îndatorate companii care au solicitat falimentul în Statele Unite în acest an, potrivit datelor Bloomberg. Aceasta este urmată de Intrum AB, o altă companie suedeză care a depus o cerere similară săptămâna trecută.

Compania a ales să urmeze calea legală din SUA pentru a oferi un cadru familiar investitorilor existenţi şi potenţialilor investitori interesaţi să furnizeze finanţare, a explicat o sursă apropiată situaţiei.

Această decizie încheie luni de negocieri cu proprietarii, clienţii şi creditorii, în încercarea de a găsi o soluţie pentru continuarea activităţii, după ce resursele financiare au fost epuizate. Northvolt a redus cu un sfert numărul angajaţilor şi a renunţat la planurile de extindere, pentru a face faţă unei crize de lichidităţi care s-a agravat în toamnă, după ce a pierdut un contract important şi nu a reuşit să acceseze un împrumut verde de 5 miliarde de dolari.

Compania a fost considerată un simbol al speranţelor europene de a crea un lanţ de aprovizionare independent pentru vehiculele electrice, în concurenţă cu producătorii stabiliţi din China şi Coreea de Sud.

Fabrica emblematică Northvolt Ett, situată lângă Cercul Arctic din Suedia, va continua să funcţioneze în mod normal pe durata reorganizării. „Compania va continua să livreze produse clienţilor, îndeplinindu-şi în acelaşi timp obligaţiile faţă de furnizorii esenţiali şi va asigura plata salariilor angajaţilor”, a afirmat compania.

În cadrul procedurii de faliment, Northvolt va avea acces la aproximativ 145 de milioane de dolari în garanţii de numerar, conform declaraţiilor companiei. Scania CV AB, divizia de camioane a Volkswagen AG şi un client important al Northvolt, a anunţat că va contribui cu 100 de milioane de dolari pentru finanţarea debitorului în posesie.

Judecătorul american de faliment Alfredo Perez a spus în timpul unei audieri de joi că va aproba cererea Northvolt de a începe utilizarea finanţării din faliment şi a altor împrumuturi pentru a acoperi salariile şi cheltuielile angajaţilor în timpul procesului de reorganizare conform capitolului 11. După reducerile de personal anunţate, Northvolt mai are aproximativ 6.400 de angajaţi în Suedia, Polonia şi Statele Unite.

Filialele Northvolt care se ocupă de fabricile planificate în Germania şi Canada nu fac parte din procesul de faliment conform capitolului 11, dar compania a declarat că aceste proiecte vor fi amânate.