Fuziune de proporții pe piața de retail din Moldova! Imperiul familiei Razloga „înghite” magazinele unui milionar

19 Sept. 2024, 09:17
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
19 Sept. 2024, 09:17 // Actual //  bani.md

Imperiul de afaceri al familiei Razloga, care controlează deja lanțurile de magazine Bonus, Local (prin SRL Imensitate), precum și branduri internaționale precum JYSK și Instreet se extinde prin preluarea rețelelor de magazine Green Hills și Velmart (controlate de milionarul ucrainean Roman Lunin cu avere estimate  la 300 milioane de dolari n.a). Consiliul Concurenței a avizat concentrarea economică legată de această achiziție.

Această operațiune implică achiziția de către „Imensitate” SRL a 100% din capitalul social al ambelor întreprinderi.

„Imensitate” SRL deține rețelele de magazine alimentare sub denumirile „Bonus”, „Local”, „Local Discounter”, „1 Primul discounter” și „Kvartal”, în timp ce „Vistarcom” SRL și „Cviza-M” SRL operează sub brandurile „Velmart” și „Green Hills”.

Oleg și Tatiana Razloga, fondatorii acestui vast imperiu de afaceri, au construit în ultimii 21 de ani una dintre cele mai puternice rețele comerciale din Republica Moldova, Tarol-DD Holding. Printre brandurile deținute de familia Razloga se numără magazinele Bonus, Local, JYSK, Instreet, și Avocado (fosta Împărăția Curățeniei). În 2022, veniturile Tarol-DD au atins 774,82 milioane de lei, cu un profit net de 97,75 milioane de lei.

Compania Imensitate SRL, parte a holdingului Tarol-DD, a generat în 2022 venituri de 1,89 miliarde de lei, cu un profit net de 73,7 milioane de lei. În ultimul an, compania și-a dublat aproape veniturile și și-a crescut profitul de 2,6 ori, angajând suplimentar 167 de persoane, ajungând astfel la un total de 956 de angajați.

Recent, Oleg Razloga a fondat o nouă companie, Mego by Tarol, administrată de fiul său Dmitri, însă datele financiare ale acesteia nu sunt încă disponibile public.

Familia Razloga este implicată și în alte afaceri, printre care producerea de energie electrică prin compania Ramiol Energy, și comerț prin Olpem-Group și Rosauto Mig. Aceste companii sunt administrate de membrii familiei Razloga și contribuie la diversificarea portofoliului vast al imperiului familiei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!