Gata cu actele de corupție în Ambasadele și consulatele Moldovei! Metoda la care recurge MAEIE

Misiunile diplomatice și oficiile consulare ale Republicii Moldova vor încasa plățile pentru serviciile consulare doar prin virament bancar sau alte instrumente și servicii de plată fără numerar, în contul Ambasadelor deschise în una din instituțiile financiare de peste hotare. Informația a fost confirmată pentru Realitatea.md de către purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE), Daniel Vodă.

„Noile prevederi fac parte din politica sa consecventă a Ministerului de Externe de a oferi servicii consulare de calitate cetățenilor, iar informațiile despre modalitățile de plată pentru fiecare misiune diplomatică vor aduse la cunoștință publicului prin plasarea informației pe paginile oficiale, panourile informative pe lângă Ambasade și oficii consulare începând cu data de 3 martie curent”, a pus Daniel Vodă.

Biroul de presă al Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene menționează că în vederea asigurării integrității mijloacelor monetare și politica consecventă a MAEIE de a limita riscul de coruptibilitate și de a asigura accesul cetățenilor pentru modalități de plată alternativă, misiunile diplomatice și oficiile consulare vor încasa plățile pentru serviciile consulare doar prin virament bancar sau alte instrumente și servicii de plată fără numerar.

Totuși, cu titlu de excepție, misiunile au dreptul să efectueze încasarea în numerar a plăților pentru serviciile consulare prestate, la cererea în scris a solicitantului, aprobată de șeful misiunii, doar în cazurile când instituția bancară este închisă. În acest caz, contabilul misiunii va încasa plata în numerar și va elibera solicitantului, bonul de plată respectiv.

#MAEIE #ambasade #coruptie la ambasade

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.