Gavrilița merge în Parlament să ceară instituirea Stării de urgență în Moldova

Premieirul Natalia Gavrilița a declarat, într-un briefing de presă, că va merge în Parlament pentru a cere instituirea Stării de Urgență în Republica Moldova urmare a războiului din Ucraina.

În cadrul Comisiei Situației Excepționale de instituire a stării de urgență pe o perioadă de 60 de zile din 24 februarie. Merg în Parlament pentru a cere acest lucru. Pentru perioada stării de urgență se instituie un regim special de intrare și ieșire din țară, de traversare a spațiului aerian și gestionarea fluxurilor migranților din Ucraina”, a explicat Gavrilița.

Potrivit premierului, instituțiile statului activează în regim normal. Rog cetățenii să se informeze din prima surse nu din surse dubioase. Să dăm dovadă de unitate în aceste momente

Republica Moldova condamnă din nou atacul Rusiei asupra Ucrainei, care este o încălcare a dreptului internațional, susține Nicu Popescu, ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene. El a precizat că astăzi a avut mai multe discuții telefonice cu mai mulți omologi europeni, sprijinind suport pentru gestionarea fluxului de refugiați în țara noastră.

#gavrilita #stare de urgenta #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.