Gavrilița, roșie de furie că șefii de proiecte au salarii grase, dar drumurile sunt construite cu viteza melcului

Prim-ministra Natalia Gavrilița s-a arătat nemulțumită de gradul de implementare a proiectelor finnțate din surse externe. „Șefii unităților de implementare nu sunt interesați de rapiditatea executării, lucrărilor, deși au salarii foarte mari”.

„Avem foarte multe unități de implementare unde salariile sunt ai mari decât ale funcționarilor publici și noi vedem că nivelul de executare a proiectelor cu finanțare externă este la 67%. Soldul la sfârșitul anului era de peste un miliard de lei. Ministrul Finanțelor, Cancelaria de stat vă rog să revizuim regulile care se aplică acestor unități de implementare”, s-a arătat revoltată Gavrilița.

Potrivit ei, cei care lucrează în unitățile de implementare nu trebuie să aibă interesul să fie prelungit proiectul ca să mai primească salariu încă un an.

„Cei din proiecte trebuie să fie interesați ca proiectul să fie implementat cât mai repede ca lucrările să fie executate cât mai urgent. Dacă nu se descurcă cei cu salarii bune, atunci funcționari publici vor fi responsabili pentru efectuarea lucariilor de îmbunătățire a serviciilor pentru. Asemenea situații nu mai pot fi tolerate. Noi avem bani din partea partenerilor externi și în fiecare an discutăm despre un nivel jos a nivelul de implementare. Vom schimba atitudinea. Nu trebui să treacă o viață de om ca să avem servicii și drumuri mai bune.”

La sfârșitul anul 2021 excedentul banilor din proiectele internaționale se cifra la 1,3 miliarde de lei.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#tergiversare #gavrilita #proiecte

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Coridorul vertical de transport al gazelor naturale din Grecia spre Europa de Est și de Nord, care include și Republica Moldova, intră într-o etapă decisivă, în care viabilitatea comercială a proiectului este pusă la încercare. Următoarele săptămâni vor arăta dacă această rută poate deveni competitivă sau va rămâne mai degrabă un instrument cu valoare geopolitică, dar cu utilizare limitată în piață, potrivit unei analize a publicației grecești New Money.

Semnalele venite de la ultimele licitații de capacitate sunt rezervate. Costurile ridicate de tranzit, lipsa unor reduceri clare ale tarifelor și concurența dură din partea rutelor nordice de LNG au determinat traderii să adopte o poziție de așteptare. Gazul care intră în Europa prin terminalele din Grecia și este transportat prin Balcani până în Ucraina, traversând și Republica Moldova, este taxat succesiv de mai mulți operatori de transport, ceea ce duce la un preț final mai puțin atractiv.

Acest lucru s-a văzut clar pe 22 decembrie, când licitația pentru capacități lunare de transport pe rutele sudice, inclusiv pe traseul care include Moldova, s-a încheiat fără nicio rezervare. Absența totală a interesului comercial a transmis un semnal clar privind reticența pieței de a prelua costurile suplimentare. Situația a contrastat cu luna noiembrie, când o parte importantă din capacitatea disponibilă fusese contractată, pe fondul interesului crescut pentru livrări de gaze non-rusești, inclusiv LNG american, către Ucraina.

Potrivit surselor din piață, scăderea cererii a fost influențată și de diminuarea necesarului de LNG pentru luna ianuarie, ceea ce a afectat fluxurile comerciale pe întreg coridorul, inclusiv pe segmentul care traversează Republica Moldova. În aceste condiții, perspectivele pe termen scurt rămân incerte, iar deciziile comerciale sunt amânate până la clarificarea regimului tarifar.

În paralel, Statele Unite s-au implicat mai activ în acest dosar, anunțând crearea unei task force dedicate soluționării problemelor tehnice, comerciale și de reglementare ale Coridorului Vertical, cu scopul de a facilita exporturile de LNG american către Europa de Est. Grupul a avut deja o primă reuniune în decembrie, iar discuțiile continuă atât la Washington, cât și la Bruxelles, unde sunt analizate posibile mecanisme de reducere a tarifelor de tranzit, aflate sub supravegherea autorităților europene de concurență.

În timp ce ruta sudică se confruntă cu aceste dificultăți, traderii continuă să favorizeze rutele LNG din Europa Centrală și de Nord, prin terminale din Polonia, Lituania sau Croația, considerate mai previzibile și mai avantajoase din punct de vedere al costurilor. Această competiție pune o presiune suplimentară asupra coridorului care traversează și Moldova, în pofida sprijinului politic consistent din partea Uniunii Europene și a Statelor Unite.