Gavrilița, roșie de furie că șefii de proiecte au salarii grase, dar drumurile sunt construite cu viteza melcului

Prim-ministra Natalia Gavrilița s-a arătat nemulțumită de gradul de implementare a proiectelor finnțate din surse externe. „Șefii unităților de implementare nu sunt interesați de rapiditatea executării, lucrărilor, deși au salarii foarte mari”.

„Avem foarte multe unități de implementare unde salariile sunt ai mari decât ale funcționarilor publici și noi vedem că nivelul de executare a proiectelor cu finanțare externă este la 67%. Soldul la sfârșitul anului era de peste un miliard de lei. Ministrul Finanțelor, Cancelaria de stat vă rog să revizuim regulile care se aplică acestor unități de implementare”, s-a arătat revoltată Gavrilița.

Potrivit ei, cei care lucrează în unitățile de implementare nu trebuie să aibă interesul să fie prelungit proiectul ca să mai primească salariu încă un an.

„Cei din proiecte trebuie să fie interesați ca proiectul să fie implementat cât mai repede ca lucrările să fie executate cât mai urgent. Dacă nu se descurcă cei cu salarii bune, atunci funcționari publici vor fi responsabili pentru efectuarea lucariilor de îmbunătățire a serviciilor pentru. Asemenea situații nu mai pot fi tolerate. Noi avem bani din partea partenerilor externi și în fiecare an discutăm despre un nivel jos a nivelul de implementare. Vom schimba atitudinea. Nu trebui să treacă o viață de om ca să avem servicii și drumuri mai bune.”

La sfârșitul anul 2021 excedentul banilor din proiectele internaționale se cifra la 1,3 miliarde de lei.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#tergiversare #gavrilita #proiecte

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Clătitele sunt cel mai ieftin de preparat în Etiopia și cel mai scump în Coreea de Sud, arată un studiu al companiei de consultanță Strategy Partners, realizat în ajunul Masleniței. Rusia și Belarus se situează la mijlocul clasamentului.

Experții, citați de RBK, au calculat cât îl costă pe un turist prepararea unei clătite în diferite țări, pornind de la prețul unui set standard de ingrediente: 500 ml de lapte, 3 ouă, 200 g de făină, 30 g de zahăr, 30 g de unt și 2 g de sare.

Potrivit analizei, cele mai accesibile ingrediente sunt în Etiopia, aproximativ 1 leu moldovenesc pentru o clătită (4,8 ruble). Urmează: Egipt — circa 1,05 lei (5 ruble), Uzbekistan — aproximativ 1,13 lei (5,4 ruble), India — circa 1,21 lei (5,8 ruble) și Tadjikistan — aproximativ 1,23 lei (5,9 ruble). La polul opus se află Coreea de Sud, unde o clătită ajunge la circa 3,81 lei (18,3 ruble).

Topul celor mai scumpe continuă cu: Armenia — aproximativ 2,54 lei (12,2 ruble), China — circa 2,04 lei (9,8 ruble), Republica Moldova — aproximativ 1,94 lei (9,3 ruble),
Azerbaidjan — circa 1,84 lei (8,8 ruble), Rusia ocupă locul șase, cu aproximativ 1,82 lei per clătită (8,7 ruble), iar Belarus locul șapte — circa 1,27 lei (6,1 ruble).

Diferențele mari între țări sunt explicate prin mai mulți factori, spune Roman Samoilov, șef de proiect în cadrul Strategy Partners. În primul rând, contează nivelul veniturilor și prețurile generale din economie. În statele cu putere de cumpărare ridicată — precum Coreea de Sud — costurile cu munca, logistica și energia sunt mai mari, ceea ce se reflectă în prețurile alimentelor.

În țările cu venituri mai mici (Etiopia, Egipt, Uzbekistan), produsele de bază sunt mai ieftine nominal, însă ponderea cheltuielilor pentru hrană în bugetul populației este mai mare.

Un alt factor este reglementarea de stat. În Belarus, Rusia și Uzbekistan există mecanisme de control al prețurilor pentru produse social importante, ceea ce menține costurile relativ stabile.

Nu în ultimul rând, ingredientele sunt mai ieftine în țările cu sector dezvoltat de creștere a bovinelor de lapte și producție de cereale.