Gaze din adâncurile Mării Negre pentru Moldova, dar abia din 2027. Prețul este confidențial

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a anunțat semnarea primului contract pe termen lung pentru gaze naturale din zăcământul Neptun Deep. Acordul a fost încheiat cu gigantul energetic român OMV Petrom și prevede furnizarea, începând cu 2027, a unei cantități suficiente pentru a acoperi aproximativ un sfert din necesarul de consum intern al Republicii Moldova.

„În momentul în care producția de gaze va începe, noi vom beneficia de aproximativ 25% din consumul nostru din acest zăcământ. Este un contract încheiat în beneficiul țării”, a declarat ministrul Junghietu.

Ministrul a precizat că termenul „pe termen lung” se referă la o durată de trei ani, iar clauzele contractuale sunt confidențiale. Totuși, el a dat asigurări că prețul este corelat cu indicele pieței și include un discount, ceea ce ar putea reduce prețul mediu de achiziție al gazului natural pentru Moldova în anii următori.

„Diversificarea înseamnă securitate energetică. Iar acest contract reprezintă exact asta: o alternativă viabilă, stabilă și predictibilă la sursele clasice de gaze”, a adăugat Junghietu.

Zăcământul offshore Neptun Deep, situat în sectorul românesc al Mării Negre, este unul dintre cele mai promițătoare proiecte energetice ale regiunii. Potrivit estimărilor, producția de gaze urmează să demareze în anul 2027.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#neptun deep #gaz #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.