Gaze din adâncurile Mării Negre pentru Moldova, dar abia din 2027. Prețul este confidențial

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a anunțat semnarea primului contract pe termen lung pentru gaze naturale din zăcământul Neptun Deep. Acordul a fost încheiat cu gigantul energetic român OMV Petrom și prevede furnizarea, începând cu 2027, a unei cantități suficiente pentru a acoperi aproximativ un sfert din necesarul de consum intern al Republicii Moldova.

„În momentul în care producția de gaze va începe, noi vom beneficia de aproximativ 25% din consumul nostru din acest zăcământ. Este un contract încheiat în beneficiul țării”, a declarat ministrul Junghietu.

Ministrul a precizat că termenul „pe termen lung” se referă la o durată de trei ani, iar clauzele contractuale sunt confidențiale. Totuși, el a dat asigurări că prețul este corelat cu indicele pieței și include un discount, ceea ce ar putea reduce prețul mediu de achiziție al gazului natural pentru Moldova în anii următori.

„Diversificarea înseamnă securitate energetică. Iar acest contract reprezintă exact asta: o alternativă viabilă, stabilă și predictibilă la sursele clasice de gaze”, a adăugat Junghietu.

Zăcământul offshore Neptun Deep, situat în sectorul românesc al Mării Negre, este unul dintre cele mai promițătoare proiecte energetice ale regiunii. Potrivit estimărilor, producția de gaze urmează să demareze în anul 2027.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#neptun deep #gaz #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.