Gaze din adâncurile Mării Negre pentru Moldova, dar abia din 2027. Prețul este confidențial

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a anunțat semnarea primului contract pe termen lung pentru gaze naturale din zăcământul Neptun Deep. Acordul a fost încheiat cu gigantul energetic român OMV Petrom și prevede furnizarea, începând cu 2027, a unei cantități suficiente pentru a acoperi aproximativ un sfert din necesarul de consum intern al Republicii Moldova.

„În momentul în care producția de gaze va începe, noi vom beneficia de aproximativ 25% din consumul nostru din acest zăcământ. Este un contract încheiat în beneficiul țării”, a declarat ministrul Junghietu.

Ministrul a precizat că termenul „pe termen lung” se referă la o durată de trei ani, iar clauzele contractuale sunt confidențiale. Totuși, el a dat asigurări că prețul este corelat cu indicele pieței și include un discount, ceea ce ar putea reduce prețul mediu de achiziție al gazului natural pentru Moldova în anii următori.

„Diversificarea înseamnă securitate energetică. Iar acest contract reprezintă exact asta: o alternativă viabilă, stabilă și predictibilă la sursele clasice de gaze”, a adăugat Junghietu.

Zăcământul offshore Neptun Deep, situat în sectorul românesc al Mării Negre, este unul dintre cele mai promițătoare proiecte energetice ale regiunii. Potrivit estimărilor, producția de gaze urmează să demareze în anul 2027.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#neptun deep #gaz #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.