Gazprom se prăbușește. Rusia pierde 15 trilioane de ruble din ambițiile lui Putin

Transformarea Gazprom într-un instrument geopolitic al Kremlinului a generat efecte dezastruoase pentru compania energetică rusă. Pierderea pieței europene va costa Gazprom aproximativ 15 trilioane de ruble (circa 179 miliarde dolari) în următorul deceniu, potrivit unei analize Financial Times bazată pe o prezentare internă a companiei.

După ani în care Vladimir Putin a folosit gazul drept armă strategică, șantajul energetic a avut efectul invers. În 2025, exporturile de gaze către Europa și Turcia vor scădea de peste cinci ori față de 2019, ajungând la doar 47 de miliarde metri cubi, iar până în 2034 vor coborî la 34 de miliarde. În același timp, fluxul de numerar al Gazprom devine negativ, iar compania va înregistra pierderi masive care vor afecta și bugetul de stat al Rusiei, din care aproape 40% este direcționat spre finanțarea războiului din Ucraina.

„Întregul model de afaceri a fost construit pe premisa unei creșteri continue, dar totul s-a schimbat”, a declarat pentru FT o sursă apropiată companiei. Gazprom – marcată de corupție și obediență politică – se vede nevoită să se restructureze. Grupul va închide trei departamente, va comasa alte opt, va vinde active imobiliare și va reduce 1.600 de angajați, adică aproape 40% din personalul sediului central.

Potrivit FT, divizia petrolieră „Gazprom Neft”, care până acum opera independent și eficient, a fost trasă complet sub controlul grupului, fiind obligată să susțină financiar pierderile din sectorul de gaze. În 2023, „Gazprom Neft” a generat un profit de 641 miliarde ruble, comparabil cu pierderile de 629 miliarde ruble ale sectorului de gaze. Pentru a compensa, compania petrolieră a fost forțată să crească dividendele la 75% din profit.

Tatyana Mitrova, expertă în energie la Universitatea Columbia și fostă directoare la Centrul de Energie al Școlii „Skolkovo” din Moscova, afirmă că restructurarea era inevitabilă: „Este un pas necesar, deși tardiv. Gazprom este un gigant birocratic și ierarhic – nu e de mirare că a fost printre ultimele companii de stat care încearcă o reformă reală.”

Sfârșitul „superputerii energetice” a Rusiei devine tot mai evident, pe măsură ce Gazprom este forțată să abandoneze modelul său geopolitic și să lupte pentru supraviețuire economică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#pirederi #metan #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Compania moldovenească „Manoli” se pregătește să lanseze unul dintre cele mai ambițioase proiecte imobiliare din Republica Moldova: construcția unui centru multifuncțional denumit „Grand Tower”, care va fi ridicat pe locul actualului centru comercial „Grand Hall”. Cu o înălțime proiectată de 150 de metri și 35 de etaje, „Grand Tower” va deveni cea mai înaltă clădire din țară.

Potrivit publicației Logos Press, proiectul este realizat de compania de arhitectură ARD, condusă de arhitectul Gheorghe Telpiz, cunoscut pentru contribuțiile sale la peisajul urban al Capitalei. Telpiz a declarat că viitoarea construcție are potențialul de a deveni „cartea de vizită” a Chișinăului, atât din punct de vedere arhitectural, cât și ingineresc.

Într-o declarație oferită presei, omul de afaceri Mircea Baciu, considerat proprietarul neoficial al companiei „Manoli”, a confirmat că atât „Grand Hall”, cât și „Baby Hall” vor fi demolate pentru a face loc noii clădiri.

Oficial, compania „Manoli” este deținută de Olga Baciu, sora lui Mircea Baciu, cunoscut publicului drept proprietarul rețelei de magazine de electrocasnice Bomba.

Numele Olgăi Baciu a apărut și în contextul scandalului privind uzina „TOPAZ” din Chișinău, o întreprindere industrială aflată sub controlul unei companii ruse sancționate pentru legături cu industria militară a Federației Ruse. În februarie 2024, TOPAZ a fost declarată oficial în insolvență, la solicitarea firmei CPD-Industrial Grup SRL, deținută tot de Olga Baciu. Această companie, care închiria spații comerciale în incinta uzinei, este considerată unul dintre principalii candidați la preluarea terenului pe care se află TOPAZ.

Astfel, proiectul „Grand Tower” se profilează nu doar ca o investiție majoră în infrastructura Capitalei, ci și ca parte a unei strategii mai largi de consolidare a influenței imobiliare a familiei Baciu în Chișinău.