Scad exporturile din Republica Moldova spre Federația Rusă. Aproape 70% ajung pe piața UE

Exporturile de mărfuri realizate în luna martie 2022 au avut o valoare de 395,8 milioane dolari SUA, cu 17,6% mai mult în raport cu luna februarie 2022 și cu 52,7% mai mult comparativ cu luna martie 2021. Cele mai multe mărfuri au ajuns în România. Exporturile spre Federația Rusă înregistrează o tendință de scădere în perioada ianuarie-martie 2022.

Potrivit Biroului Național de Statistică, în ianuarie-martie 2022, cele mai multe mărfuri au ajuns în România, fiind urmată de Turcia și Italia.

România (31,7% din total exporturi);
Turcia (11,5%);
Italia (11,1%);
Germania (5,9%);
Federația Rusă (5,4%);
Bulgaria (4,6%);
Elveția (3,3%);
Polonia (2,8%);
Ucraina (2,4%);
Cehia (2,2%);
Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (2,1%);
Grecia (1,5%);
Belarus (1,4%);
Ungaria (1,3%);
Franța (1,2%);
Olanda și Spania (câte 1,1%);
Statele Unite ale Americii (0,9%);
Cipru și Liban (câte 0,8%).

Așadar, cele mai multe mărfuri au ajuns în țările Uniunii Europene. Exporturile de mărfuri destinate țărilor Uniunii Europene (UE–27) în ianuarie-martie 2022 au totalizat 713,5 milioane dolari SUA (de 1,6 ori mai mult comparativ cu perioada corespunzătoare din anul 2021), deținând o pondere de 67,1% în total exporturi, în creștere cu 2,9 puncte procentuale față de ianuarie-martie.

În ceea ce privește exporturile în Federația Rusă exporturile au constituit 5,4%, fiind în scădere cu 13,8%.

Mijloacele de transport rutier rămân a fi cel mai des utilizate pentru exporturile de mărfuri (75,3% din total exporturi), după care urmează transportul maritim (15,4%), transportul feroviar (8,6%) și transportul aerian (0,7%).

#piata UE #marfuri #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.