Gazul rusesc revine în Moldova pe ușa din dos! Rusia, din nou furnizor de gaz lichefiat

Piața produselor petroliere din Republica Moldova a înregistrat în anul 2024 o creștere de 4,44% a volumelor totale importate față de anul precedent, potrivit unui raport publicat de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE).

În total, în 2024 au fost importate 948.198,88 tone de produse petroliere, dintre care: motorină – 695.591,88 tone (73,36% din total), benzină – 195.956,94 tone (20,67%), gaz lichefiat – 56.650,06 tone (5,97%). Comparativ cu 2023, importurile de benzină au crescut cu 6,36%, iar cele de motorină cu 4,50%. În schimb, importurile de gaz lichefiat au scăzut ușor, cu 2,44%.

Și în 2024, România a fost principalul furnizor de produse petroliere pentru Republica Moldova:

99,1% din importurile de benzină,
74,1% din importurile de motorină,
69,0% din importurile de gaz lichefiat.

Pe segmentul motorinei, România este urmată de Egipt (7,7%), Emiratele Arabe Unite (6,9%), Turcia (4,5%), Bulgaria (4,4%) și India (1,2%). În cazul gazului lichefiat, alte surse includ Rusia (5,7%), Egipt (5,5%), Algeria (5,3%), Letonia (5,1%) și Kazahstan (3,0%).

Pe parcursul anului 2024, prețurile de import ale produselor petroliere au cunoscut fluctuații semnificative, în special în cazul benzinei și motorinei:

Benzina a atins prețul maxim în aprilie (973,7 dolari/tonă), iar minimul în decembrie (741,0 dolari/tonă). Motorina a înregistrat prețul maxim în februarie (914,6 dolari/tonă) și minimul în decembrie (743,4 dolari/tonă). Prețurile la pompă: A95 și motorina au urmat tendințe descendente. La nivelul pieței de desfacere, prețul mediu la benzina A95 Standard a atins un vârf de 26,11 lei/litru în aprilie, coborând până la 22,81 lei/litru în decembrie, cu 0,5 lei/litru mai puțin decât în ianuarie.

Prețul mediu la motorină a ajuns la un maxim de 22,44 lei/litru în februarie, scăzând ulterior până la 19,24 lei/litru în septembrie – cel mai mic preț al anului.

În cazul gazului lichefiat, evoluția a fost constant descendentă în primele nouă luni ale anului, cu o ușoară revenire în trimestrul IV.

Motorina standard rămâne cel mai solicitat produs petrolier din Republica Moldova:

81,43% din vânzările angro,
55,58% din vânzările cu amănuntul. Față de 2023, vânzările de motorină standard au crescut cu 157.275 tone la angro și cu 13.134,73 mii litri la amănunt. Volumele de benzină standard comercializate au crescut, de asemenea, semnificativ.

La finele anului 2024, titularii de licență dețineau stocuri suficiente pentru a acoperi consumul intern pentru:

25 zile la benzină,
16 zile la motorină,
21 zile la gazul lichefiat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#LNG #export #Moldova #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.