Generația pierdută: Tinerii moldoveni între emigrare și viitorul Incert

Tinerii din Republica Moldova, după ce ating vârsta de 25 de ani, se confruntă cu o alegere dificilă: să rămână acasă, fără a avea o ocupație, sau să plece peste hotare în căutarea unui viitor mai bun. Aceasta este concluzia la care a ajuns Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”. În cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” arată că cea mai mare rată a migrației este înregistrată în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani.

„Acești tineri nu văd oportunitatea de a munci acasă și pleacă peste hotare”, a subliniat Ioniță. Potrivit expertului, în anul 1980, în Republica Moldova, pe ambele maluri ale Nistrului, erau 1,33 milioane de tineri cu vârste între 15 și 34 de ani, iar în 1990 acest număr a crescut la 1,34 milioane. Însă, odată cu trecerea anilor, numărul tinerilor a scăzut drastic. În 2024, se estimează că doar puțin peste 537 de mii de tineri se mai află în țară, ceea ce reprezintă o scădere de două ori și jumătate față de ceea ce a fost odată.

Ioniță a menționat că această reducere a numărului de tineri este influențată atât de natalitatea scăzută, cât și de migrația masivă. Mulți dintre tinerii moldoveni aleg să plece în străinătate, căutând condiții mai bune de trai și oportunități profesionale pe care nu le pot găsi în țară.

Statistica prezentată de expert este îngrijorătoare: în 2024, se estimează că aproape 41,9% dintre tinerii cu vârste între 15 și 34 de ani vor fi plecați peste hotare. De asemenea, numărul tinerilor care nu sunt încadrați în câmpul muncii și nu urmează nicio formă de studii este în continuă creștere, ceea ce contribuie la agravarea fenomenului migrației.

Veaceslav Ioniță a concluzionat că tinerii moldoveni, după vârsta de 25 de ani, nu reușesc să se încadreze în câmpul muncii din Republica Moldova și, din această cauză, pleacă în străinătate. Lipsa oportunităților de muncă și a perspectivelor economice îi determină pe tineri să-și caute norocul în alte țări, iar această tendință pune în pericol viitorul demografic și economic al Republicii Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#migtatie #oportunitati #tineri #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.