Generația pierdută: Tinerii moldoveni între emigrare și viitorul Incert

Tinerii din Republica Moldova, după ce ating vârsta de 25 de ani, se confruntă cu o alegere dificilă: să rămână acasă, fără a avea o ocupație, sau să plece peste hotare în căutarea unui viitor mai bun. Aceasta este concluzia la care a ajuns Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”. În cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” arată că cea mai mare rată a migrației este înregistrată în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani.

„Acești tineri nu văd oportunitatea de a munci acasă și pleacă peste hotare”, a subliniat Ioniță. Potrivit expertului, în anul 1980, în Republica Moldova, pe ambele maluri ale Nistrului, erau 1,33 milioane de tineri cu vârste între 15 și 34 de ani, iar în 1990 acest număr a crescut la 1,34 milioane. Însă, odată cu trecerea anilor, numărul tinerilor a scăzut drastic. În 2024, se estimează că doar puțin peste 537 de mii de tineri se mai află în țară, ceea ce reprezintă o scădere de două ori și jumătate față de ceea ce a fost odată.

Ioniță a menționat că această reducere a numărului de tineri este influențată atât de natalitatea scăzută, cât și de migrația masivă. Mulți dintre tinerii moldoveni aleg să plece în străinătate, căutând condiții mai bune de trai și oportunități profesionale pe care nu le pot găsi în țară.

Statistica prezentată de expert este îngrijorătoare: în 2024, se estimează că aproape 41,9% dintre tinerii cu vârste între 15 și 34 de ani vor fi plecați peste hotare. De asemenea, numărul tinerilor care nu sunt încadrați în câmpul muncii și nu urmează nicio formă de studii este în continuă creștere, ceea ce contribuie la agravarea fenomenului migrației.

Veaceslav Ioniță a concluzionat că tinerii moldoveni, după vârsta de 25 de ani, nu reușesc să se încadreze în câmpul muncii din Republica Moldova și, din această cauză, pleacă în străinătate. Lipsa oportunităților de muncă și a perspectivelor economice îi determină pe tineri să-și caute norocul în alte țări, iar această tendință pune în pericol viitorul demografic și economic al Republicii Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#migtatie #oportunitati #tineri #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autoritățile din Republica Moldova și echipa FMI au ajuns la un acord la nivelul personalului privind politicile necesare pentru finalizarea celei de-a șasea evaluări sub cadrul Extins al Facilității de Credit și al Fondului Extins (ECF/EFF) și a celei de-a doua evaluări sub cadrul Facilității de Reziliență și Sustenabilitate (RSF).

Recuperarea economică din Moldova este în plină desfășurare, cu o creștere estimată de 2,6% pentru acest an și de 3% pentru anul viitor. Deficitul fiscal este prognozat să scadă de la 5,2% în 2023 la 4,4% în 2024 și 4,0% în 2025. În ciuda unor rezultate cuantitativ bune, implementarea reformelor structurale a întâmpinat întârzieri.

„Autoritățile din Republica Moldova și echipa FMI au ajuns la un acord la nivelul personalului privind politicile pentru finalizarea celei de-a șasea evaluări a programelor Moldovei sub ECF/EFF și a celei de-a doua evaluări sub RSF. Acordul urmează să fie aprobat de conducerea FMI și de Consiliul Executiv. Finalizarea evaluărilor va permite o alocare de 111,4 milioane DSP (aproximativ 148,3 milioane USD), ceea ce va aduce totalul decontărilor sub programele în derulare la aproximativ 810 milioane USD”, se arată în mesajul FMI.

Recuperarea după efectele adverse ale războiului din Ucraina și șocurile prețurilor energetice este în curs. Creșterea este estimată la 2,6% în 2024 și 3% în 2025, susținută de cererea internă robustă. Inflația a rămas în mare parte în cadrul coridorului țintă de 5 ± 1,5% al Băncii Naționale a Moldovei începând din octombrie 2023. Riscurile negative rămân ridicate, în principal legate de războiul din Ucraina și posibile noi șocuri energetice. În schimb, progresul mai rapid în reformele structurale, inclusiv în cadrul Planului de Creștere al UE, și evoluțiile constante pe calea aderării la UE reprezintă riscuri pozitive.

„Revizuirea în scădere a deficitului fiscal pentru 2024 și 2025 la 4,4%, respectiv 4,0% din PIB, reflectă venituri mai mari decât cele prognozate, susținute de creșterea salariilor și importurilor. Cheltuielile guvernamentale au rămas, în general, neschimbate, cu un reechilibru favorabil investițiilor pentru anul viitor. „Deși performanțele cuantitative au fost bune, implementarea reformelor structurale a fost inegală. Autoritățile au finalizat condiționalitățile legate de incluziunea financiară, sectorul asigurărilor și întreprinderile de stat, iar amendamentele legale pentru consolidarea autonomiei și guvernanței Băncii Naționale a Moldovei urmează să fie prezentate Parlamentului în curând. Acțiunile convenite pentru înființarea Curții Anticorupție și pentru asigurarea personalului adecvat la Procuratura Anticorupție sunt în așteptare. De asemenea, trecerea de la subvențiile energetice acordate prin facturi la transferuri bănești țintite a avut loc la timp pentru sezonul de încălzire actual. Alte măsuri de reformă din cadrul RSF sunt în desfășurare, dar vor necesita mai mult timp pentru a fi finalizate. „Examinarea evaluărilor de către Consiliul Executiv al FMI este programată pentru mijlocul lunii decembrie. Programul este așteptat să includă două evaluări suplimentare și să se finalizeze în octombrie 2025”, conchide FMI.