Generația pierdută: Tinerii moldoveni între emigrare și viitorul Incert

Tinerii din Republica Moldova, după ce ating vârsta de 25 de ani, se confruntă cu o alegere dificilă: să rămână acasă, fără a avea o ocupație, sau să plece peste hotare în căutarea unui viitor mai bun. Aceasta este concluzia la care a ajuns Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”. În cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” arată că cea mai mare rată a migrației este înregistrată în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani.

„Acești tineri nu văd oportunitatea de a munci acasă și pleacă peste hotare”, a subliniat Ioniță. Potrivit expertului, în anul 1980, în Republica Moldova, pe ambele maluri ale Nistrului, erau 1,33 milioane de tineri cu vârste între 15 și 34 de ani, iar în 1990 acest număr a crescut la 1,34 milioane. Însă, odată cu trecerea anilor, numărul tinerilor a scăzut drastic. În 2024, se estimează că doar puțin peste 537 de mii de tineri se mai află în țară, ceea ce reprezintă o scădere de două ori și jumătate față de ceea ce a fost odată.

Ioniță a menționat că această reducere a numărului de tineri este influențată atât de natalitatea scăzută, cât și de migrația masivă. Mulți dintre tinerii moldoveni aleg să plece în străinătate, căutând condiții mai bune de trai și oportunități profesionale pe care nu le pot găsi în țară.

Statistica prezentată de expert este îngrijorătoare: în 2024, se estimează că aproape 41,9% dintre tinerii cu vârste între 15 și 34 de ani vor fi plecați peste hotare. De asemenea, numărul tinerilor care nu sunt încadrați în câmpul muncii și nu urmează nicio formă de studii este în continuă creștere, ceea ce contribuie la agravarea fenomenului migrației.

Veaceslav Ioniță a concluzionat că tinerii moldoveni, după vârsta de 25 de ani, nu reușesc să se încadreze în câmpul muncii din Republica Moldova și, din această cauză, pleacă în străinătate. Lipsa oportunităților de muncă și a perspectivelor economice îi determină pe tineri să-și caute norocul în alte țări, iar această tendință pune în pericol viitorul demografic și economic al Republicii Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#migtatie #oportunitati #tineri #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În șapte-opt luni vom avea rezultatele expertizei construcției drumului de Leova-Bumbăta și vom ști exact cât a costat, cât s-a cheltuit, a declarat în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la Rlive, Octavian Iachimovschi procurorul-adjunct al Procuraturii Anticorupție.

„A fost solicitată o expertiză în construcției a drumului de la Leova Bumbăta, care fusese planificată pentru a fi efectuată în 2027, dar există o procedură de urgentare. Am solicitat urgentarea. Probabil că rezultatele expertizei vor fi cunoscute undeva în 7-8 luni. Expertiza în construcții a fost necesară deoarece este un domeniu impropriu procurorilor”, a punctat Iachimovschi.

Iachimovschi a spus că se va ști cu exactitate cât s-a cheltuit, cât costă de fapt prețul construcției unui astfel de drum. „Vorbim despre un dosar în care bănuielile noastre se referă la un domeniu specific, domeniu construcțiilor. Procurorul nu se poate expune pe domenii care sunt în propriei lui”.

„Domenii care sunt în improprii unui procuror sau unui oficial de urmărire penală necesită dispunerea unei expertize, ceea ce am și făcut și noi. În dosar sunt vizate două persoane. Este vorba despre Sergiu Bejan (șeful ASD n.a) și o persoană din domeniu privat”, a mai spus Iachimovschi.

Proiectul podului Leova-Bumbăta a stârnit critici și din cauza costurilor exorbitante, aproximativ 3,5 milioane de euro pe kilometru de drum, transformându-l în cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova. Această sumă ridică semne de întrebare serioase în privința eficienței utilizării fondurilor publice în contextul economic tensionat al țării.