Germania a găsit o soluție pentru a-și reduce depedența de gazul rusesc

Germania vrea să accelereze construcţia de terminale de gaz natural lichefiat (GNL), care să-i permită importul de GNL pe mare pentru a-şi reduce dependenţa de gazul rusesc, într-un context de tensiuni între Moscova şi ţările occidentale în legătură cu Ucraina, a transmis guvernul de la Berlin.

„Planul guvernului este de a dezvolta terminale GNL în Germania”, a declarat Steffen Hebestreit, purtătorul de cuvânt al cancelarului Olaf Scholz, într-un briefing de presă, scrie Agerpres. „Gazul lichefiat este o soluţie alternativă la importul de gaz rusesc”, a adăugat el, amintind că ‘mai multe proiecte’ de terminale sunt deja lansate, mai ales în oraşele Brunsbüttel şi Stade, în nordul ţării.

Aceste două proiecte “trebuie accelerate”, a declarat purtătorul de cuvânt, în condiţiile în care lucrările pe cele două şantiere, inaugurate în 2019 de guvernul condus de Angela Merkel, încă nu au început din cauza problemelor administrative şi financiare.

Aceste proiecte, aparţinând unor companii private, sunt subvenţionate de autorităţile publice.

Terminalele GNL permit importul de gaz natural pe cale maritimă, însă Germania nu dispune deocamdată de niciun echipament de acest tip şi primeşte toate livrările de gaze prin gazoducte, majoritatea provenind din Rusia.

Astfel de terminale ar permite Berlinului să-şi diversifice furnizorii, majorând comenzile din SUA, Qatar sau Canada.

Germania vrea să-şi reducă dependenţa de gazul rusesc, în contextul tensiunilor între Moscova şi ţările occidentale.

Poziţia Berlinului este taxată ca ambiguă în această criză, între imperativul de solidaritate cu aliaţii occidentali şi cu Ucraina şi nevoia de a-şi menaja marele furnizor de gaz.

În prezent, 50% din gazul importat de Germania provine din Rusia. Potrivit datelor guvernamentale, 50% din locuinţele germane se încălzesc cu gaz, care reprezintă 26,7% din consumul primar de energie.

Recurgerea la această energie ar urma să crească, în cadrul tranziţiei energetice, pentru a înlocui energia nucleară şi cea pe bază de cărbune, ca sprijin pentru sursele regenerabile.

#gaz lichefiat #Gaz rusesc #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.