Germania a început să primească gaz direct din Franța

Germania a primit joi, 13 octombrie, primele livrări directe de gaz din Franţa, printr-o conductă, conform unui acord menit să ajute ambele ţări să facă faţă actualelor probleme de aprovizionare cu energie, a anunţat compania care gestionează reţeaua de transport de gaze din Franţa, GRTgaz, transmite Reuters.

Franţa, care este mai puţin expusă la importurile ruseşti decât vecina sa, majoritatea necesarului său de gaze fiind asigurat de Norvegia şi prin livrări de gaze naturale lichefiate (GNL), va livra iniţial 31 GWh pe zi, folosind o conductă din regiunea Moselle, în timp ce capacitatea maximă este de 100 GWh/zi, a precizat GRTgaz, scrie Agerpres.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Deşi noile fluxuri, chiar la capacitate maximă, reprezintă mai puţin de 2% din necesarul zilnic al Germaniei, livrările directe din Franţa erau aşteptate cu nerăbdare, în condiţiile în care autorităţile de la Berlin se grăbesc să găsească surse alternative, pentru a evita prăbuşirea industriei.

Conform acordului încheiat de cele mai mari două economii ale zonei euro, Germania s-a angajat să furnizeze Franţei electricitate suplimentară dacă va fi necesar.

În prezent, nu se cunoaște când va fi atinsă capacitatea maximă de livrare de 100 GWh/zi.

#conductă #gaz #Germania #Franta

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Pe fondul tensiunilor geopolitice şi al incertitudinilor economice, investitorii pariază tot mai mult pe aur în 2025. Preţul metalului preţios a urcat cu aproape 30% de la începutul anului pe piaţa spot, iar contractele futures ating acum circa 3.400 de dolari pe uncie (28 de grame), potrivit MarketWatch. Evoluţia este determinată de conflictul dintre Israel şi Iran, temerile privind noile tarife comerciale ale lui Donald Trump şi inflaţia relativ ridicată în Statele Unite.

Cererea pentru plasamente de siguranţă – unde se încadrează şi francul elveţian – a crescut pe fondul acestor incertitudini, iar estimările arată că trendul ascendent va continua, spune Mihai Căruntu, vicepreşedinte al Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România, citat de businessmgazin.ro.

„Aurul a crescut foarte mult anul acesta şi în ultimele 12 luni; s-a apreciat şi francul elveţian, alt activ de refugiu. Incertitudinea mai mare s-a văzut pe cotaţiile aurului, care a avut o decadă foarte bună, un randament anualizat de 8% în ultimii zece ani. Este foarte mult pentru că aurul a avut nişte decenii în care a stagnat”, explică el.

De la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, aurul s-a numărat printre cele mai performante active la nivel global. Politicile comerciale imprevizibile, în special noile taxe vamale, au amplificat temerile legate de un posibil război comercial, alimentând inflaţia, încetinind perspectivele economice şi determinând investitorii să caute refugiu în metalul preţios.

De altfel, indicele S&P 500 – de referinţă pentru Wall Street, cea mai mare piaţă de capital din lume – înregistrează o creştere de 2,8% în 2025, sub indicele paneuropean Stoxx 600, pe care l-a depăşit constant în ultimii ani. Până nu demult, S&P 500 se afla în teritoriu negativ anul acesta.

„Din anii 1920-1930 încoace, aurul n-a crescut, în medie, cu mai mult de 5%. Estimările sunt că va continua să crească pentru că este incertitudine mare. Dacă vorbim de tarifele lui Trump, ele ar pune în pericol creşterea economică, ar alimenta inflaţia şi deci ar influenţa profiturile corporate”, mai spune Mihai Căruntu.