Germania a închis 3 dintre ultimele 6 centrale nucleare pe care le mai avea. Statul renunță complet la energia nucleară

Germania a închis 3 dintre cele 6 centrale nucleare care i-au mai rămas, încercând să-și ducă până la capăt planul de renunțare la energia nucleară și de a se concentra pe cea regenerabilă, transmite Reuters.

Guvernul german a decis să accelereze procesul de renunțare la energie nucleară, ca urmare a celui mai grav accident nuclear de la dezastrul de la Cernobîl din 1986 – Fukushima, când în 2011 un cutremur și un tsunami au distrus centrala nucleară aflată pe coasta Japoniei.

Reactoarele Brokdorf, Grohnde și Gundremmingen C, operate de E.ON și RWE, s-au închis vineri, după 35 de ani de funcționare.

Ultimele trei centrale nucleare – Isar 2, Emsland și Neckarwestheim II – vor fi scoase din circuit până la sfârșitul lui 2022.

Preussen Elektra, filiala E.ON care a operat centralele Brokdorf și Grohnde, a transmis sâmbătă că cele două au fost închise cu puțin timp înainte de miezul nopții, vineri. RWE a declarat că centrala Gundremmingen C a oprit generarea de energie vineri seara.

Directorul general al PreussenElektra, Guido Knott, i-a mulțumit personalului pentru angajamentul la siguranță: „Am contribuit decisiv la furnizarea energiei electrice sigure, prietenoasă cu mediul și de încredere în Germania timp de decenii”.

Încetarea folosirii unei surse de energie văzută de unii ca fiind curată și ieftină este un pas ireversibil pentru cea mai mare economie a Europei, în contextul în care se confruntă cu ținte climatice ambițioase și prețurile ridicate la energie.

Cele șase centrale nucleare au contribuit cu aproximativ 12% din producția de electricitate în Germania în 2021, potrivit datelor preliminare. Partea de energie regenerabilă a fost de aproape 41%, cărbunele generând puțin sub 28% iar gazul în jur de 15%.

Germania își propune să ajungă la furnizarea a 80% din cererea de energie folosind surse regenerabile, până în 2030, prin extinderea infrastructurii eoliene și solare.

Guvernul Japoniei a mapat marți un plan pentru vărsarea în mare a apei contaminate din centrala nucleară avariată de la Fukushima, intenție ce provoacă mânia Chinei și a Coreei de Sud.

Comisia Europeană a iniţiat un proiect prin care unele centrale nucleare precum și unele care utilizează gazele naturale drept combustibil să fie considerate proiecte verzi, dacă îndeplinesc anumite condiţii, scrie Reuters.

#centrale nucleare #Energie #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a publicat un proiect de hotărâre privind ajustarea tarifelor fixe la energia electrică produsă din surse regenerabile de către producătorii mici. Documentul urmează să fie examinat și aprobat de Consiliul de administrație al instituției, iar noile tarife ar putea intra în vigoare la 1 martie 2026.

Ajustările vizează producătorii eligibili mici care au pus în funcțiune centrale în anii 2020, 2022, 2023, 2024, dar și în perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025. Tarifele diferă în funcție de tehnologia utilizată: solar, eolian, hidro, biogaz sau biomasă, dar și în funcție de capacitatea instalației și de perioada în care aceasta a fost pusă în funcțiune.

Pentru producătorii eligibili din 2020, care au pus în funcțiune centrale în perioada 1 ianuarie 2020 – 8 decembrie 2025, tarifele prevăzute în proiect sunt de 1,79 lei/kWh pentru instalații solare fotovoltaice, 1,48 lei/kWh pentru eolian, 0,93 lei/kWh pentru hidro, 1,76 lei/kWh pentru cogenerare pe biogaz și 1,87 lei/kWh pentru cogenerare pe biomasă solidă.

Pentru producătorii eligibili din 2022, în cazul instalațiilor solare fotovoltaice, tarifele sunt de 1,85 lei/kWh pentru capacități de 10–50 kW, 1,78 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,64 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Pentru eolian este prevăzut un tarif de 1,69 lei/kWh, pentru hidro – 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile variază, în funcție de tipul combustibilului, până la 2,01 lei/kWh.

Pentru anul 2023, la instalațiile solare fotovoltaice tarifele sunt de 1,77 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,70 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,57 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Tariful pentru eolian este de 1,67 lei/kWh, pentru hidro de 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz poate ajunge până la 2,11 lei/kWh, în funcție de categorie.

În cazul producătorilor eligibili din 2024, pentru centralele puse în funcțiune în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025, tarifele la solar sunt de 1,67 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,62 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,52 lei/kWh pentru 201–1000 kW, pentru eolian – 1,56 lei/kWh, pentru hidro – 1,40 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile pot ajunge până la 2,24 lei/kWh. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, proiectul indică 1,79 lei/kWh pentru solar 10–50 kW, 1,74 lei/kWh pentru 51–200 kW, 1,63 lei/kWh pentru 201–1000 kW, 1,67 lei/kWh pentru eolian și până la 2,41 lei/kWh pentru biogaz, în funcție de tehnologie.

Pentru producătorii eligibili din perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025 sunt stabilite tarife de 2,29 lei/kWh pentru biogaz, 1,97 lei/kWh pentru biomasă prin ardere directă, 2,28 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri agricole și zootehnice și 2,22 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri municipale lichide. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, tarifele prevăzute sunt de 2,37 lei/kWh, 2,04 lei/kWh, 2,36 lei/kWh și 2,30 lei/kWh, în funcție de tehnologie.