Germania este „foarte, foarte” aproape de independența față de petrolul rusesc. Va colabora cu Polonia

Datorită eforturilor de diversificare a furnizorilor de petrol și cu sprijinul guvernului polonez, Germania este la câteva zile de a fi independentă de petrolul rus, a declarat vicecancelarul Robert Habeck, potrivit Euractive.

În 2021, importurile de petrol din Rusia constituiau aproximativ 35% din consumul de petrol al Germaniei, în timp ce rafinăriile est-germane din Schwedt, deținute de compania de stat rusă Rosneft, și Leuna, se bazează în întregime pe țițeiul rusesc. Având în vedere rolul critic al acestor rafinării pentru Germania și Europa de Est, Berlinul a fost reticent în a sprijini un embargo petrolier.

După săptămâni de muncă grea, Germania a ajuns să fie „foarte, foarte aproape” de a scăpa complet de dependența față petrolul rusesc, a spus Habeck într-o vizită la Varșovia pe 26 aprilie.

Alături de omologul său polonez, Anna Moskwa, Habeck a remarcat cooperarea intensificată a celor două țări în scopul unei independențe rapide față de importurile rusești.

„Suntem uniți în UE și între Germania și Polonia: trebuie să ne eliberăm rapid de strânsoarea importurilor rusești”, a spus el.

În practică, această „cooperare intensificată în domeniul petrolului” va implica noi țări furnizoare și noi contracte de aprovizionare, lucru la care companiile relevante lucrează frenetic, a spus Ministerul Economiei și Acțiunii Climatice al lui Habeck.

Toate căile de transport de țiței similare vor fi activate pentru a înlocui țițeiul Ural al Kremlinului, pe care rafinăriile Leuna și Schwedt îl transformă în combustibil.

„Livrările prin porturi sunt necesare, iar livrările de produse din uleiuri minerale trebuie să se facă cu camionul și trenul”, a spus ministerul într-un comunicat de presă. „Companiile și guvernul federal lucrează în prezent cu viteză maximă pentru a crea aceste condiții”, a adăugat acesta.

Portul polonez Gdansk va juca un rol esențial în acest demers, unde transporturile de petrol vor ajunge și apoi vor fi transportate la rafinăriile germane.

Petrolul și produsele petroliere au reprezentat mai mult de o treime din veniturile din export ale Moscovei anul trecut. În prezent, Europa cheltuiește aproximativ 450 de milioane de dolari pe zi pe țiței și produse de rafinărie rusești, aproximativ 400 de milioane de dolari pe zi pe gaz și aproximativ 25 de milioane de dolari pe cărbune.

#polonia #petrol #import #Germania #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul Marii Britanii va înăspri politica de imigrație, intenționând să transforme șederea în Regat într-un „privilegiu” și nu un drept, a anunțat premierul Keir Starmer în cadrul unei conferințe de presă ce a precedat publicarea așa-numitei „carte albe” – documentul ce explică noua direcție politică a executivului, notează The Guardian.

„Toate domeniile sistemului de imigrație – muncă, familie și studii – vor fi reglementate mai strict pentru a avea un control mai ferm. Aplicarea legii va fi mai severă ca niciodată, iar numărul migranților va fi redus”, a declarat Starmer.

Premierul a criticat sistemul anterior, acuzându-l că a încurajat angajarea de lucrători slab plătiți din străinătate în locul investițiilor în forța de muncă autohtonă. Între iunie 2022 și iunie 2023, migrația netă în Regat a atins aproape 1 milion de persoane – de patru ori mai mult decât în 2019. Deși cifrele au scăzut ulterior la 728.000, impactul asupra sistemului de sănătate (NHS), educației și pieței imobiliare a fost considerabil. Starmer a catalogat actualul model drept „defect” și a promis reformarea acestuia.

Printre măsurile-cheie anunțate:

Creșterea duratei de rezidență necesare pentru obținerea dreptului de ședere permanentă (ILR): de la 5 la 10 ani. Excepții vor exista doar pentru cei care aduc un „contribuție semnificativă” în economie și societate.
Obligativitatea cunoașterii limbii engleze pentru toți migranții, inclusiv pentru membrii adulți ai familiilor acestora, la un nivel conversațional de bază.

Prioritate pentru migranții cu înaltă calificare, în special pentru profesiile deficitare precum medici, ingineri sau specialiști IT.
Restricții asupra vizelor temporare și interzicerea recrutării de muncitori străini în sectorul îngrijirii sociale.
Condiționarea vizei Skilled Worker de studii superioare.

Reducerea perioadei de ședere post-studii de la 2 ani la 1,5 ani pentru studenții internaționali. Sancțiuni financiare pentru angajatorii și universitățile care încalcă regulile de imigrație.

Starmer a subliniat că guvernul nu va introduce cote de migrație, considerând că toate tentativele anterioare în acest sens au eșuat. Pachetul de reforme urmează să fie supus aprobării în Parlament, unde Partidul Laburist deține o majoritate confortabilă. Dacă va fi adoptat, noile măsuri ar putea intra în vigoare începând cu anul 2026.