Germania închiriază terminale plutitoare de gaze naturale lichefiate. Guvernul a alocat 2,94 miliarde de euro

Germania a semnat contracte pentru închirierea a patru terminale plutitoare în vederea importării de gaze naturale lichefiate (GNL), în parteneriat cu firmele de utilităţi RWE AG şi Uniper SE, în scopul reducerii dependenţei energetice de Rusia, transmite Bloomberg. Pentru achiziție și infrastructura necesară pentru a le conecta, Guvernul Germaniei a alocat 2,94 miliarde de euro.

În urma achiziției, companiile de transport Hoegh LNG şi Dynagas vor furniza fiecare două din terminalele GNL, care împreună au capacitatea de a converti anual cel puţin 20 miliarde metri cubi de gaz super-răcit, aproximativ o cincime din necesarul Germaniei, a anunţat joi Ministerul Economiei. Terminalele vor fi operate de RWE şi Uniper.

„Astăzi, mai mult decât oricând, trebuie ca livrările noastre de energie să se bazeze pe piloni mult mai robuşti”, a declarat ministrul Economiei, Robert Habeck.

Printre cei mai mari exportatori globali de GNL se află SUA, Australia şi Qatar.

De la invadarea Ucrainei, Germania a redus deja ponderea importurilor de gaze ruseşti la aproximativ 35%, de la aproape 50%, şi vrea să ajungă la doar 10% până în vara anului 2024.

Germania, care are nevoie anual de aproximativ 95 miliarde metri cubi de gaze, nu are în prezent terminale GNL, iar cele din statele vecine, cum ar fi Ţările de Jos, Franţa, Belgia şi Polonia, nu au suficientă capacitate pentru a furniza gaze întregii Europe.

Până în 2026, Germania intenţionează să contruiască mai multe terminale fixe GNL.

Invadarea Ucrainei a scos la lumină dependenţa importantă a Germaniei de gazul natural importat din Rusia, precum şi de infrastructurile esenţiale (precum rafinării, oleoducte, gazoducte) deţinute de firme ruseşti.

#gaz natural lichefiat #terminale plutitoare #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.