Germania își va activa scutul tarifar împotriva creșterii prețurilor la energie

Ajutorul masiv promis de Olaf Scholz pentru întreprinderile și gospodăriile germane este pe drumul cel bun: scutul prețurilor la energie va intra în vigoare la începutul anului 2023 pentru a combate inflația, în ciuda criticilor din partea europenilor, scrie AFP.
„Este important pentru noi toți să găsim modalități de a-i ușura pe cetățeni (…) companiile mici și mari, astfel încât să trecem împreună prin această perioadă”, a subliniat cancelarul german după consultările cu liderii regionali.
Plafonarea prețurilor la gaze și electricitate a fost concepută „pentru ca cetățenii să nu se teamă de facturile lor”, în condițiile în care inflația depășește 10% în țară.
Această măsură este partea principală a sprijinului financiar de 200 de miliarde de euro prezentat în septembrie, care a iritat mai mulți parteneri europeni ai Germaniei, care au fost criticați pentru că au acționat singuri.

Berlinul, la rândul său, insistă că aceste măsuri sunt proporționale cu alte planuri de ajutor adoptate în Europa, în special în Franța.

Prețul gazului, înghețat de la 1 ianuarie
Potrivit foii de parcurs prezentate miercuri, prețul gazelor va fi înghețat de la „1 ianuarie” pentru circa 25.000 de companii mari, aproape 2.000 de spitale și toate școlile, apoi de la „1 martie” pentru gospodării și IMM-uri. De asemenea, „se are în vedere” plata retroactivă a facturilor din februarie.

Guvernul va subvenționa 80% din consumul casnic. Dincolo de acest volum, persoanele fizice vor plăti prețul de piață pentru gaz.
Plafonul este stabilit să dureze până în aprilie 2024.

În ceea ce privește energia electrică, mecanismul de plafonare va intra în vigoare la „1 ianuarie”, la „40 de cenți pe kilowatt-oră” pentru gospodării și 13 cenți pentru companiile mari.

Germania, cea mai mare economie a Europei, a fost afectată puternic de creșterea prețurilor la energie care a afectat continentul de la războiul din Ucraina. Germania era foarte dependentă de livrările de gaz rusesc, care au fost reduse drastic.
Industria, motorul economiei germane, a cerut ajutor de luni de zile, afirmând că existența a mii de companii este amenințată în această țară, care se îndreaptă spre recesiune.

Unele companii spun că au îndoieli cu privire la viitorul lor în această țară, cum ar fi liderul industriei chimice BASF, care dorește să își reducă „permanent” capacitățile din Europa, în special la emblematicul său sit din Ludwigshafen (vest).

Siderurgistul Arcelor Mittal și-a închis parțial uzina din Hamburg și a pus majoritatea angajaților săi din țară în regim de lucru cu program redus.

#aderare UE #plafonare #Energie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sistemul de asigurări sociale a acumulat un surplus de peste 1,2 miliarde de lei în primele trei luni ale anului 2026, potrivit datelor Casei Naționale de Asigurări Sociale.

În total, în buget au intrat 14,38 miliarde de lei, adică circa 28% din planul anual. Contribuțiile de asigurări sociale au adus 7,01 miliarde de lei, în creștere cu 608,8 milioane de lei sau 9,5% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Alte venituri au însumat 246,1 milioane de lei, dintre care cea mai mare parte, adică 243,8 milioane de lei, provine din impozitul unic achitat de rezidenții parcurilor IT, în creștere cu 29,9% față de anul trecut.

În același timp, transferurile de la bugetul de stat au constituit 7,12 miliarde de lei. Din această sumă, 4,66 miliarde de lei au fost direcționate pentru plata prestațiilor sociale, iar 2,45 miliarde de lei s-au folosit pentru acoperirea deficitului de venituri proprii.

Cheltuielile totale au ajuns la 13,14 miliarde de lei, în creștere cu 767,6 milioane de lei sau 6,2% față de perioada similară a anului trecut, majoritatea fiind alocate pentru pensii și alte prestații sociale.