Germania își va activa scutul tarifar împotriva creșterii prețurilor la energie

Ajutorul masiv promis de Olaf Scholz pentru întreprinderile și gospodăriile germane este pe drumul cel bun: scutul prețurilor la energie va intra în vigoare la începutul anului 2023 pentru a combate inflația, în ciuda criticilor din partea europenilor, scrie AFP.
„Este important pentru noi toți să găsim modalități de a-i ușura pe cetățeni (…) companiile mici și mari, astfel încât să trecem împreună prin această perioadă”, a subliniat cancelarul german după consultările cu liderii regionali.
Plafonarea prețurilor la gaze și electricitate a fost concepută „pentru ca cetățenii să nu se teamă de facturile lor”, în condițiile în care inflația depășește 10% în țară.
Această măsură este partea principală a sprijinului financiar de 200 de miliarde de euro prezentat în septembrie, care a iritat mai mulți parteneri europeni ai Germaniei, care au fost criticați pentru că au acționat singuri.

Berlinul, la rândul său, insistă că aceste măsuri sunt proporționale cu alte planuri de ajutor adoptate în Europa, în special în Franța.

Prețul gazului, înghețat de la 1 ianuarie
Potrivit foii de parcurs prezentate miercuri, prețul gazelor va fi înghețat de la „1 ianuarie” pentru circa 25.000 de companii mari, aproape 2.000 de spitale și toate școlile, apoi de la „1 martie” pentru gospodării și IMM-uri. De asemenea, „se are în vedere” plata retroactivă a facturilor din februarie.

Guvernul va subvenționa 80% din consumul casnic. Dincolo de acest volum, persoanele fizice vor plăti prețul de piață pentru gaz.
Plafonul este stabilit să dureze până în aprilie 2024.

În ceea ce privește energia electrică, mecanismul de plafonare va intra în vigoare la „1 ianuarie”, la „40 de cenți pe kilowatt-oră” pentru gospodării și 13 cenți pentru companiile mari.

Germania, cea mai mare economie a Europei, a fost afectată puternic de creșterea prețurilor la energie care a afectat continentul de la războiul din Ucraina. Germania era foarte dependentă de livrările de gaz rusesc, care au fost reduse drastic.
Industria, motorul economiei germane, a cerut ajutor de luni de zile, afirmând că existența a mii de companii este amenințată în această țară, care se îndreaptă spre recesiune.

Unele companii spun că au îndoieli cu privire la viitorul lor în această țară, cum ar fi liderul industriei chimice BASF, care dorește să își reducă „permanent” capacitățile din Europa, în special la emblematicul său sit din Ludwigshafen (vest).

Siderurgistul Arcelor Mittal și-a închis parțial uzina din Hamburg și a pus majoritatea angajaților săi din țară în regim de lucru cu program redus.

#aderare UE #plafonare #Energie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a ajuns la o capacitate totală de 1.119,18 MW de producere a energiei electrice din surse regenerabile, la sfârșitul lunii august 2026, potrivit datelor procesate de Centrul Național pentru Energie Durabilă (CNED). Cea mai mare parte a capacităților este reprezentată de instalațiile fotovoltaice.

Panourile solare au ajuns la o putere instalată de 837,81 MW, echivalentul a circa 75% din întreaga capacitate de producere din surse regenerabile. Energia eoliană ocupă poziția a doua, cu 256,22 MW, sau aproximativ 23% din total. Instalațiile hidro însumează 16,75 MW, iar cele pe biogaz – 8,39 MW.

În paralel, continuă să crească și numărul gospodăriilor și companiilor care își produc propria energie. La finele lunii august, în Republica Moldova erau înregistrați 10.241 de prosumatori, dintre care 5.051 beneficiau de mecanismul de contorizare netă, iar 5.190 – de facturare netă.

Puterea totală instalată de prosumatori a ajuns la 228,53 MW, ceea ce reprezintă aproximativ 20% din întreaga capacitate regenerabilă a țării.

Datele CNED arată că mecanismele de sprijin adoptate de stat au contribuit la instalarea a 475,85 MW, echivalentul a 43% din capacitatea regenerabilă existentă. Din această cantitate, 157,53 MW au fost instalați prin mecanismul de tarif fix, 60 MW prin mecanismul de preț fix, iar alte 33,25 MW în baza prevederilor fostei Legi privind energia regenerabilă.

În același timp, cea mai mare parte a capacităților – 639,87 MW sau 57% din total – aparține producătorilor care își comercializează energia pe piața liberă. Este vorba despre 393,06 MW de instalații fotovoltaice, 228,99 MW eoliene, 16,50 MW hidro și 1,32 MW pe biogaz.

O dezvoltare rapidă este înregistrată și pe segmentul stocării energiei. La sfârșitul lunii august erau racordate la rețele 15 unități de stocare, cu o capacitate cumulată de 242,85 MWh. Acestea dispun de o putere de injecție de 208,31 MW și de o putere de extragere de 94,83 MW.

#vint #soare #Energie