Germania își va activa scutul tarifar împotriva creșterii prețurilor la energie

Ajutorul masiv promis de Olaf Scholz pentru întreprinderile și gospodăriile germane este pe drumul cel bun: scutul prețurilor la energie va intra în vigoare la începutul anului 2023 pentru a combate inflația, în ciuda criticilor din partea europenilor, scrie AFP.
„Este important pentru noi toți să găsim modalități de a-i ușura pe cetățeni (…) companiile mici și mari, astfel încât să trecem împreună prin această perioadă”, a subliniat cancelarul german după consultările cu liderii regionali.
Plafonarea prețurilor la gaze și electricitate a fost concepută „pentru ca cetățenii să nu se teamă de facturile lor”, în condițiile în care inflația depășește 10% în țară.
Această măsură este partea principală a sprijinului financiar de 200 de miliarde de euro prezentat în septembrie, care a iritat mai mulți parteneri europeni ai Germaniei, care au fost criticați pentru că au acționat singuri.

Berlinul, la rândul său, insistă că aceste măsuri sunt proporționale cu alte planuri de ajutor adoptate în Europa, în special în Franța.

Prețul gazului, înghețat de la 1 ianuarie
Potrivit foii de parcurs prezentate miercuri, prețul gazelor va fi înghețat de la „1 ianuarie” pentru circa 25.000 de companii mari, aproape 2.000 de spitale și toate școlile, apoi de la „1 martie” pentru gospodării și IMM-uri. De asemenea, „se are în vedere” plata retroactivă a facturilor din februarie.

Guvernul va subvenționa 80% din consumul casnic. Dincolo de acest volum, persoanele fizice vor plăti prețul de piață pentru gaz.
Plafonul este stabilit să dureze până în aprilie 2024.

În ceea ce privește energia electrică, mecanismul de plafonare va intra în vigoare la „1 ianuarie”, la „40 de cenți pe kilowatt-oră” pentru gospodării și 13 cenți pentru companiile mari.

Germania, cea mai mare economie a Europei, a fost afectată puternic de creșterea prețurilor la energie care a afectat continentul de la războiul din Ucraina. Germania era foarte dependentă de livrările de gaz rusesc, care au fost reduse drastic.
Industria, motorul economiei germane, a cerut ajutor de luni de zile, afirmând că existența a mii de companii este amenințată în această țară, care se îndreaptă spre recesiune.

Unele companii spun că au îndoieli cu privire la viitorul lor în această țară, cum ar fi liderul industriei chimice BASF, care dorește să își reducă „permanent” capacitățile din Europa, în special la emblematicul său sit din Ludwigshafen (vest).

Siderurgistul Arcelor Mittal și-a închis parțial uzina din Hamburg și a pus majoritatea angajaților săi din țară în regim de lucru cu program redus.

#aderare UE #plafonare #Energie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Pe fondul tensiunilor geopolitice şi al incertitudinilor economice, investitorii pariază tot mai mult pe aur în 2025. Preţul metalului preţios a urcat cu aproape 30% de la începutul anului pe piaţa spot, iar contractele futures ating acum circa 3.400 de dolari pe uncie (28 de grame), potrivit MarketWatch. Evoluţia este determinată de conflictul dintre Israel şi Iran, temerile privind noile tarife comerciale ale lui Donald Trump şi inflaţia relativ ridicată în Statele Unite.

Cererea pentru plasamente de siguranţă – unde se încadrează şi francul elveţian – a crescut pe fondul acestor incertitudini, iar estimările arată că trendul ascendent va continua, spune Mihai Căruntu, vicepreşedinte al Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România, citat de businessmgazin.ro.

„Aurul a crescut foarte mult anul acesta şi în ultimele 12 luni; s-a apreciat şi francul elveţian, alt activ de refugiu. Incertitudinea mai mare s-a văzut pe cotaţiile aurului, care a avut o decadă foarte bună, un randament anualizat de 8% în ultimii zece ani. Este foarte mult pentru că aurul a avut nişte decenii în care a stagnat”, explică el.

De la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, aurul s-a numărat printre cele mai performante active la nivel global. Politicile comerciale imprevizibile, în special noile taxe vamale, au amplificat temerile legate de un posibil război comercial, alimentând inflaţia, încetinind perspectivele economice şi determinând investitorii să caute refugiu în metalul preţios.

De altfel, indicele S&P 500 – de referinţă pentru Wall Street, cea mai mare piaţă de capital din lume – înregistrează o creştere de 2,8% în 2025, sub indicele paneuropean Stoxx 600, pe care l-a depăşit constant în ultimii ani. Până nu demult, S&P 500 se afla în teritoriu negativ anul acesta.

„Din anii 1920-1930 încoace, aurul n-a crescut, în medie, cu mai mult de 5%. Estimările sunt că va continua să crească pentru că este incertitudine mare. Dacă vorbim de tarifele lui Trump, ele ar pune în pericol creşterea economică, ar alimenta inflaţia şi deci ar influenţa profiturile corporate”, mai spune Mihai Căruntu.