Separatiștii din Transnistria suferă din cauza lui Putin. Rămân fără apă caldă și transport public

03 Nov. 2022, 05:47
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
03 Nov. 2022, 05:47 // Actual //  bani.md

Transnistria se află în pragul unei crize umanitare din cauza deficitului de gaze naturale. Declarația a fost făcută de așa-zisul ministru al Dezvoltării Economice de la Tiraspol, Serghei Obolonik, care a anunțat mai multe măsuri pentru a economisi energie și gaze naturale, precum asigurarea locuitorilor cu apă caldă doar în orele dimineții sau circulația troleibuzelor doar în orele de vârf, relatează Deschide.mdDeschide.md.

„Volumele de gaze care ajung în Transnistria din 1 noiembrie nu ajung nu doar pentru industrie, dar nici pentru asigurarea necesităților populației și a obiectelor sociale.

Suntem în pragul unei crize umanitare. Nu mai avem un contract energetic, activitatea celor mai mari consumatori de gaze a fost oprită. Drept urmare, mii de oameni vor rămâne fără lucru” a declarat Obolonik.
Așa zisul oficial a mai declarat că vor continua să activeze însă întreprinderile care asigură securitatea alimentară, precum fabricile de pâine, fermele, șamd.

Totodată, locuitorii Transnistriei vor primi apă caldă doar într-un interval limitat de timp, de la orele 6:30 până la 9:00 dimineața.
„Va fi limitată drastic cheltuirea energiei electrice pentru iluminatul stradal și pentru parcurile de troleibuze din Tiraspol și Tighina. Troleibuzele vor circula doar în orele de vârf. Nu vom închide însă încălzirea, pentru că va fi frig peste 2-3 zile. Îi îndemn pe cetățeni să economisească gaz și electricitate” a declarat Obolonik.

Toate măsurile luate vor intra în vigoare începând de mâine.
Anterior, așa-zisele autorități transnistrene s-au arătat nemulțumite de faptul că pentru malul stâng al Nistrului sunt prevăzute doar 2,3 milioane m3 de gaze naturale, în timp ce în luna octombrie transnistrenii primeau 3,9 milioane m3.

„Membrii Consiliului de Securitate au remarcat că, prin acțiunile sale, Moldova a încălcat grav acordul existent între Moldovagaz și Gazprom, potrivit căruia din 171 milioane m3 de gaze furnizate Republicii Moldova, 118 milioane ar urma să revină Transnistriei”, se arată în comunicatul emis de așa-zisa Administrație Prezidențială.
Drept reacție, directorul Moldovagaz, Vadim Ceban, a declarat că întreprinderea pe care o conduce are dreptul să decidă cum să distribuie volumele de gaze naturale procurate de la Gazprom în funcție de îndeplinirea prevederilor contractuale de către concernul rus.

26 Sept. 2026, 19:49
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
26 Sept. 2026, 19:49 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova a ajuns la o capacitate totală de 1.119,18 MW de producere a energiei electrice din surse regenerabile, la sfârșitul lunii august 2026, potrivit datelor procesate de Centrul Național pentru Energie Durabilă (CNED). Cea mai mare parte a capacităților este reprezentată de instalațiile fotovoltaice.

Panourile solare au ajuns la o putere instalată de 837,81 MW, echivalentul a circa 75% din întreaga capacitate de producere din surse regenerabile. Energia eoliană ocupă poziția a doua, cu 256,22 MW, sau aproximativ 23% din total. Instalațiile hidro însumează 16,75 MW, iar cele pe biogaz – 8,39 MW.

În paralel, continuă să crească și numărul gospodăriilor și companiilor care își produc propria energie. La finele lunii august, în Republica Moldova erau înregistrați 10.241 de prosumatori, dintre care 5.051 beneficiau de mecanismul de contorizare netă, iar 5.190 – de facturare netă.

Puterea totală instalată de prosumatori a ajuns la 228,53 MW, ceea ce reprezintă aproximativ 20% din întreaga capacitate regenerabilă a țării.

Datele CNED arată că mecanismele de sprijin adoptate de stat au contribuit la instalarea a 475,85 MW, echivalentul a 43% din capacitatea regenerabilă existentă. Din această cantitate, 157,53 MW au fost instalați prin mecanismul de tarif fix, 60 MW prin mecanismul de preț fix, iar alte 33,25 MW în baza prevederilor fostei Legi privind energia regenerabilă.

În același timp, cea mai mare parte a capacităților – 639,87 MW sau 57% din total – aparține producătorilor care își comercializează energia pe piața liberă. Este vorba despre 393,06 MW de instalații fotovoltaice, 228,99 MW eoliene, 16,50 MW hidro și 1,32 MW pe biogaz.

O dezvoltare rapidă este înregistrată și pe segmentul stocării energiei. La sfârșitul lunii august erau racordate la rețele 15 unități de stocare, cu o capacitate cumulată de 242,85 MWh. Acestea dispun de o putere de injecție de 208,31 MW și de o putere de extragere de 94,83 MW.