Separatiștii din Transnistria suferă din cauza lui Putin. Rămân fără apă caldă și transport public

Transnistria se află în pragul unei crize umanitare din cauza deficitului de gaze naturale. Declarația a fost făcută de așa-zisul ministru al Dezvoltării Economice de la Tiraspol, Serghei Obolonik, care a anunțat mai multe măsuri pentru a economisi energie și gaze naturale, precum asigurarea locuitorilor cu apă caldă doar în orele dimineții sau circulația troleibuzelor doar în orele de vârf, relatează Deschide.mdDeschide.md.

„Volumele de gaze care ajung în Transnistria din 1 noiembrie nu ajung nu doar pentru industrie, dar nici pentru asigurarea necesităților populației și a obiectelor sociale.

Suntem în pragul unei crize umanitare. Nu mai avem un contract energetic, activitatea celor mai mari consumatori de gaze a fost oprită. Drept urmare, mii de oameni vor rămâne fără lucru” a declarat Obolonik.
Așa zisul oficial a mai declarat că vor continua să activeze însă întreprinderile care asigură securitatea alimentară, precum fabricile de pâine, fermele, șamd.

Totodată, locuitorii Transnistriei vor primi apă caldă doar într-un interval limitat de timp, de la orele 6:30 până la 9:00 dimineața.
„Va fi limitată drastic cheltuirea energiei electrice pentru iluminatul stradal și pentru parcurile de troleibuze din Tiraspol și Tighina. Troleibuzele vor circula doar în orele de vârf. Nu vom închide însă încălzirea, pentru că va fi frig peste 2-3 zile. Îi îndemn pe cetățeni să economisească gaz și electricitate” a declarat Obolonik.

Toate măsurile luate vor intra în vigoare începând de mâine.
Anterior, așa-zisele autorități transnistrene s-au arătat nemulțumite de faptul că pentru malul stâng al Nistrului sunt prevăzute doar 2,3 milioane m3 de gaze naturale, în timp ce în luna octombrie transnistrenii primeau 3,9 milioane m3.

„Membrii Consiliului de Securitate au remarcat că, prin acțiunile sale, Moldova a încălcat grav acordul existent între Moldovagaz și Gazprom, potrivit căruia din 171 milioane m3 de gaze furnizate Republicii Moldova, 118 milioane ar urma să revină Transnistriei”, se arată în comunicatul emis de așa-zisa Administrație Prezidențială.
Drept reacție, directorul Moldovagaz, Vadim Ceban, a declarat că întreprinderea pe care o conduce are dreptul să decidă cum să distribuie volumele de gaze naturale procurate de la Gazprom în funcție de îndeplinirea prevederilor contractuale de către concernul rus.

#gaz #tiraspol #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.

#angajati #salarii #stat