Chinezii pun mâna pe o parte din cel mai mare port german. Decizia lui Olaf Scholz atrage critici: O mare greșeală

Guvernul german a fost de acord să permită grupului chinez de transport maritim Cosco să ia o participaţie în cel mai mare port maritim al ţării, într-o decizie care a divizat parlamentarii şi a atras critici de la Bruxelles, a raportat Financial Times.

Cosco Shipping Ports va avea permisiunea de a achiziţiona până la 25% din instalaţia de containere Tollerort – unul dintre numeroasele terminale care cuprind portul Hamburg – a anunţat miercuri guvernul federal.

Acordul este un compromis, convenit la insistenţele cancelarului german Olaf Scholz, după opoziţia din motive de securitate naţională din partea ministerelor sale de economie, externe, apărare şi interne. Cosco plănuia iniţial să achiziţioneze 35% din terminal, pentru 65 de milioane de euro, de la compania de logistică HHLA, într-o ofertă anunţată anul trecut.

Achiziţia vine într-un moment sensibil pentru relaţiile dintre Berlin şi Beijing: războiul Rusiei în Ucraina, în special, a dat impuls criticilor legăturilor economice ale Germaniei cu potenţialii rivali geopolitici, scrie ZF.

China este cel mai mare partener comercial al Germaniei, iar Scholz va călători în China săptămâna viitoare în prima sa vizită oficială la Beijing, luând cu el o delegaţie de afaceri.

Ministerul Economiei a spus că, în condiţiile revizuite ale acordului portuar, Cosco nu va putea exercita nicio influenţă nejustificată asupra managementului terminalului. Compania chineză este deja cel mai mare client al portului.

„Orice achiziţie suplimentară peste pragul de [25%] este interzisă”, a spus ministerul. „Acest lucru împiedică o participare strategică în [Tollerort] şi reduce achiziţia la o participare pur financiară. Motivul interdicţiei parţiale este existenţa unei ameninţări la adresa ordinii şi siguranţei publice.”

Cosco Shipping Ports este o filială listată la Hong Kong a companiei de stat China Cosco Shipping Corporation, ale cărei filiale oferă şi sprijin marinei chineze.

În Europa, companiile chineze deţin acţiuni într-o serie semnificativă de porturi, inclusiv în Le Havre şi Dunkerque în Franţa, Anvers şi Bruges în Belgia, precum şi în Spania, Italia, Turcia şi Grecia.

Cel mai mare partener de coaliţie al lui Scholz, Partidul Verzilor, s-a opus în mod deosebit candidatului Cosco.

Liderul fracţiunii, Katharina Dröge, a spus că acordul a fost „o mare greşeală” a cancelarului.

#port #transport maritim #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.