Chinezii pun mâna pe o parte din cel mai mare port german. Decizia lui Olaf Scholz atrage critici: O mare greșeală

Guvernul german a fost de acord să permită grupului chinez de transport maritim Cosco să ia o participaţie în cel mai mare port maritim al ţării, într-o decizie care a divizat parlamentarii şi a atras critici de la Bruxelles, a raportat Financial Times.

Cosco Shipping Ports va avea permisiunea de a achiziţiona până la 25% din instalaţia de containere Tollerort – unul dintre numeroasele terminale care cuprind portul Hamburg – a anunţat miercuri guvernul federal.

Acordul este un compromis, convenit la insistenţele cancelarului german Olaf Scholz, după opoziţia din motive de securitate naţională din partea ministerelor sale de economie, externe, apărare şi interne. Cosco plănuia iniţial să achiziţioneze 35% din terminal, pentru 65 de milioane de euro, de la compania de logistică HHLA, într-o ofertă anunţată anul trecut.

Achiziţia vine într-un moment sensibil pentru relaţiile dintre Berlin şi Beijing: războiul Rusiei în Ucraina, în special, a dat impuls criticilor legăturilor economice ale Germaniei cu potenţialii rivali geopolitici, scrie ZF.

China este cel mai mare partener comercial al Germaniei, iar Scholz va călători în China săptămâna viitoare în prima sa vizită oficială la Beijing, luând cu el o delegaţie de afaceri.

Ministerul Economiei a spus că, în condiţiile revizuite ale acordului portuar, Cosco nu va putea exercita nicio influenţă nejustificată asupra managementului terminalului. Compania chineză este deja cel mai mare client al portului.

„Orice achiziţie suplimentară peste pragul de [25%] este interzisă”, a spus ministerul. „Acest lucru împiedică o participare strategică în [Tollerort] şi reduce achiziţia la o participare pur financiară. Motivul interdicţiei parţiale este existenţa unei ameninţări la adresa ordinii şi siguranţei publice.”

Cosco Shipping Ports este o filială listată la Hong Kong a companiei de stat China Cosco Shipping Corporation, ale cărei filiale oferă şi sprijin marinei chineze.

În Europa, companiile chineze deţin acţiuni într-o serie semnificativă de porturi, inclusiv în Le Havre şi Dunkerque în Franţa, Anvers şi Bruges în Belgia, precum şi în Spania, Italia, Turcia şi Grecia.

Cel mai mare partener de coaliţie al lui Scholz, Partidul Verzilor, s-a opus în mod deosebit candidatului Cosco.

Liderul fracţiunii, Katharina Dröge, a spus că acordul a fost „o mare greşeală” a cancelarului.

#port #transport maritim #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a publicat un proiect de hotărâre privind ajustarea tarifelor fixe la energia electrică produsă din surse regenerabile de către producătorii mici. Documentul urmează să fie examinat și aprobat de Consiliul de administrație al instituției, iar noile tarife ar putea intra în vigoare la 1 martie 2026.

Ajustările vizează producătorii eligibili mici care au pus în funcțiune centrale în anii 2020, 2022, 2023, 2024, dar și în perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025. Tarifele diferă în funcție de tehnologia utilizată: solar, eolian, hidro, biogaz sau biomasă, dar și în funcție de capacitatea instalației și de perioada în care aceasta a fost pusă în funcțiune.

Pentru producătorii eligibili din 2020, care au pus în funcțiune centrale în perioada 1 ianuarie 2020 – 8 decembrie 2025, tarifele prevăzute în proiect sunt de 1,79 lei/kWh pentru instalații solare fotovoltaice, 1,48 lei/kWh pentru eolian, 0,93 lei/kWh pentru hidro, 1,76 lei/kWh pentru cogenerare pe biogaz și 1,87 lei/kWh pentru cogenerare pe biomasă solidă.

Pentru producătorii eligibili din 2022, în cazul instalațiilor solare fotovoltaice, tarifele sunt de 1,85 lei/kWh pentru capacități de 10–50 kW, 1,78 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,64 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Pentru eolian este prevăzut un tarif de 1,69 lei/kWh, pentru hidro – 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile variază, în funcție de tipul combustibilului, până la 2,01 lei/kWh.

Pentru anul 2023, la instalațiile solare fotovoltaice tarifele sunt de 1,77 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,70 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,57 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Tariful pentru eolian este de 1,67 lei/kWh, pentru hidro de 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz poate ajunge până la 2,11 lei/kWh, în funcție de categorie.

În cazul producătorilor eligibili din 2024, pentru centralele puse în funcțiune în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025, tarifele la solar sunt de 1,67 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,62 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,52 lei/kWh pentru 201–1000 kW, pentru eolian – 1,56 lei/kWh, pentru hidro – 1,40 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile pot ajunge până la 2,24 lei/kWh. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, proiectul indică 1,79 lei/kWh pentru solar 10–50 kW, 1,74 lei/kWh pentru 51–200 kW, 1,63 lei/kWh pentru 201–1000 kW, 1,67 lei/kWh pentru eolian și până la 2,41 lei/kWh pentru biogaz, în funcție de tehnologie.

Pentru producătorii eligibili din perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025 sunt stabilite tarife de 2,29 lei/kWh pentru biogaz, 1,97 lei/kWh pentru biomasă prin ardere directă, 2,28 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri agricole și zootehnice și 2,22 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri municipale lichide. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, tarifele prevăzute sunt de 2,37 lei/kWh, 2,04 lei/kWh, 2,36 lei/kWh și 2,30 lei/kWh, în funcție de tehnologie.