Chinezii pun mâna pe o parte din cel mai mare port german. Decizia lui Olaf Scholz atrage critici: O mare greșeală

Guvernul german a fost de acord să permită grupului chinez de transport maritim Cosco să ia o participaţie în cel mai mare port maritim al ţării, într-o decizie care a divizat parlamentarii şi a atras critici de la Bruxelles, a raportat Financial Times.

Cosco Shipping Ports va avea permisiunea de a achiziţiona până la 25% din instalaţia de containere Tollerort – unul dintre numeroasele terminale care cuprind portul Hamburg – a anunţat miercuri guvernul federal.

Acordul este un compromis, convenit la insistenţele cancelarului german Olaf Scholz, după opoziţia din motive de securitate naţională din partea ministerelor sale de economie, externe, apărare şi interne. Cosco plănuia iniţial să achiziţioneze 35% din terminal, pentru 65 de milioane de euro, de la compania de logistică HHLA, într-o ofertă anunţată anul trecut.

Achiziţia vine într-un moment sensibil pentru relaţiile dintre Berlin şi Beijing: războiul Rusiei în Ucraina, în special, a dat impuls criticilor legăturilor economice ale Germaniei cu potenţialii rivali geopolitici, scrie ZF.

China este cel mai mare partener comercial al Germaniei, iar Scholz va călători în China săptămâna viitoare în prima sa vizită oficială la Beijing, luând cu el o delegaţie de afaceri.

Ministerul Economiei a spus că, în condiţiile revizuite ale acordului portuar, Cosco nu va putea exercita nicio influenţă nejustificată asupra managementului terminalului. Compania chineză este deja cel mai mare client al portului.

„Orice achiziţie suplimentară peste pragul de [25%] este interzisă”, a spus ministerul. „Acest lucru împiedică o participare strategică în [Tollerort] şi reduce achiziţia la o participare pur financiară. Motivul interdicţiei parţiale este existenţa unei ameninţări la adresa ordinii şi siguranţei publice.”

Cosco Shipping Ports este o filială listată la Hong Kong a companiei de stat China Cosco Shipping Corporation, ale cărei filiale oferă şi sprijin marinei chineze.

În Europa, companiile chineze deţin acţiuni într-o serie semnificativă de porturi, inclusiv în Le Havre şi Dunkerque în Franţa, Anvers şi Bruges în Belgia, precum şi în Spania, Italia, Turcia şi Grecia.

Cel mai mare partener de coaliţie al lui Scholz, Partidul Verzilor, s-a opus în mod deosebit candidatului Cosco.

Liderul fracţiunii, Katharina Dröge, a spus că acordul a fost „o mare greşeală” a cancelarului.

#port #transport maritim #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.