Uniunea Europeană a decis. Mașinile noi pe benzină și diesel, interzise din 2035

Uniunea Europeană a aprobat planul Comisiei Europene de a reduce la zero emisiile de CO2 la maşinile noi începând din 2035. Oficialii cer motoare electrice 100%, dar industria auto este revoltată de decizia autorităților.

Această propunere a fost prezentată de executivul european în iulie 2021. El a precizat că va fi sfârșitul vânzărilor de vehicule pe benzină şi diesel în UE începând cu 2035. Măsura trebuie să contribuie la atingerea obiectivelor climatice, în special neutralitatea carbonului până în 2050.

Cu toate astea, Germania şi Italia nu au fost încântate de propunere, iar cei 27 au acceptat și tehnologii alternative, cum ar fi combustibilii sintetici sau motoarele hibride reîncărcabile. Oficialii vor să analizeze dacă vor scăpa de emisiile de gaze cu efect de seră la vehicule.

Miniştrii mediului din statele membre UE, reuniţi la Luxemburg, au aprobat, de asemenea, o prelungire cu cinci ani a scutirii de obligaţii în materie de CO2 acordate producătorilor ce scot peste 10.000 de vehicule pe an, până la sfârşitul anului 2035. Această clauză, denumită uneori „amendamentul Ferrari” se axează pe cele mai scumpe mașini din lume.

Propunerile urmează să fie acum negociate cu europarlamentarii care şi-au stabilit, de asemenea, luna aceasta poziţia faţă de propunerea Comisiei Europene.

„Aceasta constitue o mare provocare pentru industria noastră de automobile„, a recunoscut ministrul francez pentru tranziţie ecologică, Agnes Pannier-Runacher, care a prezidat întâlnirea de marţi. Ea a spus însă că reprezintă o necesitate în faţa concurenţei din partea Chinei şi a SUA, care au pariat în mare măsură pe vehiculele electrice, văzute ca viitor al industriei de automobile. Aceste decizii vor „permite o tranziţie planificată şi însoţită”, a adăugat ministrul, potrivit AFP.

Cercetările au indicat că cea mai mare piedică în calea adoptării vehiculelor electrice este în prezent costul pentru cumpărători, a declarat Michelle Krebs, analist executiv la Cox Automotive, pentru ABC News.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#combustie #interzicere #mașini

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comisia Națională a Pieței Financiare a autorizat emisiunea suplimentară de acțiuni a gigantului JLC, cu 11,2 milioane de lei (200 049 de acțiuni ordinare nominative).

Capitalul companiei după majorare va constitui 68,2 milioane de lei divizat în 1 218 429 de acțiuni.

Ultimele date arată că în 2023, JLC a contabilizat un profit de 694,1 milioane de lei și o cifră de afaceri de 1,2 miliarde de lei.

JLC SA deţine peste 68% din capitalul celui de-al doilea producător de lactate din Moldova, Incomlac din Bălţi.

Din grup mai fac parte reţeaua de magazine Jardi, compania de construcţii Monolit, gospodării agricole cu peste 2.000 de hectare de terenuri agricole, dar şi fabrici de lactate în Ucraina, Kazahstan şi România.

Despre Vladimir Jardan care stă în spatele grupului se cunosc puţine, el preluând o parte din afacerile din domeniul lactatelor prin intermediul unui fond de investiţii creat în perioada privatizării contra bonuri patrimoniale în anii 90 ai secolului XX.

Vladimir Jardan a avut conexiuni şi cu băncile implicate în furtul miliardului. Astfel înainte de introducerea administrării specială de către Banca Naţională a Moldovei (BNM) şi iniţierii procedurii de lichidare a Băncii Sociale, milionarul Vladimir Jardan, deţinea direct 0,72% din acțiunile instituției, dar împreună cu acțiunile deținute de firmele Jardi, JLC, Logos-Grup și Incomlac avea 5,28%.