Germania ar putea transforma Nord Stream II într-o conexiune pentru un terminal de gaze lichefiate pe coasta baltică

Ministerul german al Economiei ia în calcul transformarea unei părţi din controversatul gazoduct Nord Stream II într-o conexiune pentru un terminal de gaze lichefiate pe coasta baltică, potrivit publicaţiei „Der Spiegel”, relatează agenţia EFE.

Nord Stream II a fost construit pentru a transporta gaze din Rusia în Germania, prin Marea Baltică, şi, deşi a fost finalizat, nu a intrat în funcţiune din cauza invaziei ruse în Ucraina.

Planul ministerului, potrivit „Der Spiegel”, este exproprierea părţii din gazoduct care se află în Germania şi separarea acesteia de restul sistemului.

Conductele care merg de pe uscat la mare ar putea fi conectate la un terminal mobil de gaze lichefiate.

Gazoductul este legat la un sistem de distribuţie care poate transporta gaze până în sudul Germaniei. Tehnic, operaţiunea este considerată realizabilă, dar există o serie de probleme juridice care vor trebui rezolvate, scrie Agerpres.

Compania rusă de stat Gazprom, care face parte din consorţiul ce trebuia să administreze gazoductul, ar putea refuza operaţiunea.

O serie de directori ai companiei se aşteaptă chiar ca acest gazoduct să poată intra în funcţiune în doi sau trei ani după ce se va termina războiul şi relaţiile dintre Rusia şi Germania se vor normaliza, mai scrie EFE.

O teamă care, potrivit „Der Spiegel”, există la Berlin este ca această măsură să nu genereze reacţii în Rusia sub forma, de exemplu, a exproprierii companiilor germane.

Ministerul a refuzat să confirme sau să dezmintă planurile şi un purtător de cuvânt s-a limitat doar la a spune că se caută posibilităţi pentru construirea unor terminale pentru gaze lichefiate şi că utilizarea infrastructurii deja existente poate fi o alternativă.

Construcţia Nord Stream II a generat puternice tensiuni între Germania şi SUA, precum şi între Germania o serie de ţări din Europa Orientală.

Deja construcţia Nord Stream I, alt gazoduct, care se află în funcţiune, generase critici deoarece contribuia la creşterea dependenţei energetice a Germaniei faţă de Rusia şi, în plus, afecta gazoductele ce trec prin Polonia şi Ucraina

În prezent, una dintre priorităţile Guvernului german este reducerea radicală a dependenţei energetice de Rusia, subliniază EFE.

#gaz lichefiat #gazoduct #nord stream 2 #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz a devenit practic imposibil, iar revenirea la un regim normal de transport ar putea dura luni de zile, avertizează armatorii și analiștii internaționali.
Situația s-a deteriorat rapid în ultimele săptămâni. După o perioadă de tensiuni crescânde și perturbări în unul dintre cele mai importante noduri energetice ale lumii, președintele SUA, Donald Trump, declara la începutul lunii aprilie că Washingtonul ar putea „deschide ușor” strâmtoarea și relua fluxurile de petrol. La doar trei săptămâni distanță, realitatea din teren este opusă: SUA au impus o blocadă asupra navelor asociate Iranului, iar Iran a răspuns prin intensificarea controlului militar și utilizarea așa-numitei „flote de țânțari”.

În prezent, numărul tranzitelor zilnice a scăzut aproape la zero, față de aproximativ 135 de nave în perioadele normale. Navele comerciale sunt prinse între controalele stricte ale Corpul Gardienilor Revoluției Islamice și interceptările tot mai frecvente ale navelor de către forțele americane, inclusiv în afara Golfului Persic.
Reprezentanții industriei maritime spun că blocada a amplificat riscurile și incertitudinea în regiune. „Ceea ce fac SUA extinde zona de risc pentru nave. Situația a devenit și mai imprevizibilă”, a declarat Rajalingam Subramaniam, directorul companiei Fleet Management Limited, menționând că peste 400 de marinari ai firmei sunt blocați în zonă.

Strâmtoarea Ormuz, coridor vital care leagă producătorii de petrol și gaze din Golful Persic de restul lumii, a devenit epicentrul tensiunilor în conflictul din ultimele săptămâni. Potrivit experților de la Center for a New American Security, situația este folosită ca instrument de presiune geopolitică, în timp ce Iranul își demonstrează capacitatea de a afecta economia globală.

Impactul economic este deja semnificativ. Producția de petrol în statele din Golful Persic a scăzut cu aproximativ 57% față de nivelurile de dinaintea conflictului, potrivit estimărilor Goldman Sachs. Chiar și în cazul redeschiderii complete a strâmtorii, revenirea la normal ar putea dura luni, iar recuperarea ar putea fi doar parțială.

#ormuz #strimtoare #petrol